De la Portal semantic Pagini Favorite

Cuprins 1 Boli la bebelusi 2 Boala celiaca la copii 3 Astmul, o boala curabila 4 Astmul 5 Copiii cu autism 6 Incontinenta urinara la copiii cu nevoi speciale 7 Intoxicatia alimentara 8 Infectii din timpul verii 9 Cum sa ai grija de copilul tau daca are pojar 10 Rujeola 11 Bronsita 12 Tratarea bronsitei 13 Varsaturile la copii 14 Meningita. Diagnostic si tratament 15 Cat de des intalnit e psoriazisul la bebelusi? 16 Psoriazis 17 Varicela la copii 18 Eruptia cutanata datorita caldurii 19 Cum sa tratezi eruptia cutanata 20 Cum sa tratezi acneea la bebelusi 21 Mononucleoza 22 Otita 23 Copii si supradoza de antibiotice 24 Cum tratam infectia urinara 25 Copiii si bolilele genetice: Drepanocitoza 26 Septicemia 27 Sinuzita 28 Copii si aftele bucale 29 Scarlatina 30 Scabia 31 Virusul sincitial respirator (VSR)

Boli la bebelusi

Boala celiaca la copii

Boala celiaca este o afectiune digestiva provocata de consumarea proteinei gluten, care se gaseste in paste, paine, prajituri, blat de pizza si orice alt aliment care contine faina, orz sau secara. Si produsele din ovaz pot sa contina gluten.
Cand o persoana cu boala celiaca mananca gluten se declanseaza in intestinul mic o reactie imuna care dauneaza suprafetei intestinului mic si nu permite organismului sa absoarba anumiti nutrienti din mancare.

Absorbtia scazuta a nutrientilor poate provoca deficitul unor vitamine, ceea ce lasa creierul, sistemul nervos periferic, oasele, ficatul si alte organe fara hrana, iar pana la imbolnaviri grave nu mai este decat un pas.

Absorbtia scazuta a nutrientilor poate sa provoace probleme grave mai ales la copii, care au nevoie de nutrienti pentru a creste si a se dezvolta normal. Nu exista niciun tratament care sa vindece boala celiaca. Totusi, ea poate fi tinuta sub control prin dieta.

Nu exista semne si simptome specifice bolii. Cei mai multi bolnavi au simptome generale, precum crizele de diaree, balonare si dureri abdominale. Uneori este posibil sa nu existe niciun fel de simptome gastro-intestinale. Semnele bolii celiace pot sa semene foarte mult cu cele ale altor boli: sindromul colonului iritabil, ulcerul gastric, boala Crohn, infectiile parazitare, anemia, bolile nervoase.

Semnele malabsorbtiei provocata de boala celiac sunt: scaderea in greutate, diareea, grampele abdominale, balonarea, slabiciunea, scaunele uleioase, cresterea incetinita (la copii), osteoporoza.

Dermatitis herpetiformis este o boala de piele care rezulta tot din intoleranta la gluten. Ea se manifesta printr-o eruptie ce apare pe genunchi, coate si fese. Provoaca probleme ale intestinului identice cu cele ale bolii celiace. Se trateaza cu o dieta fara gluten si medicamente impotriva eruptiei cutanate.
Cunoscuta si sub numele de enteropatie gluten-sensibila, boala celiaca apare la persoanele cu intoleranta la gluten. In mod normal intestinull subtire este captusit cu mici proiectii, ca firele de par, numite vilozitati. Ele seamana cu perii unei mochete, dar sunt microscopice, iar scopul lor este acela de a absorbi nutrientii din alimente. Boala celiaca afecteaza aceste vilozitati. Fara ele, suprafata instinului subtire nu mai arata ca o mocheta ci mai degraba ca o placa de gresie. Astfel, corpul nu mai poate sa absoarba nutrientii necesari din mancare. Ca urmare, grasimile, vitaminele, mineralele sunt eliminate prin scaun.

Nu se cunoaste cauza exacta a bolii celiace, dar adesea ea este mostenita. Poate sa apara la orice varsta, dar simptomele nu sunt evidente inainte ca glutenul sa fie introdus in alimentatie. De multe ori, boala incepe sa se faca simtita dupa o trauma: o infectie, o rana, stresul sarcinii, o operatie.
Boala celiaca poate sa afecteze pe oricare dintre noi, dar pare sa fie mai comunca printre persoanele care sufera de boli autoimune: lupus eritematos, diabet de tipul I, artrita reumatoida, etc.

Tratamentul timpuriu este important in boala celiaca pentru ca poate preveni complicatiile grave precum anemia, anumite tipuri de cancer, osteoporoza. Trebuie consultat cat mai repedeun medic daca un copil devine palid, iritabil, inceteaza sa mai creasca, este balonat, sau scaunul are aspect schimbat. Multe boli pot avea aceste simptome, deci trebuie neaparat sa consulti medicul inainte sa treci pe o dieta fara gluten.

Daca nu este tratata, boala celiaca poate sa duca la:
malnutritie, din cauza malabsorbtiei. Malnutritia apare in ciuda unei diete aparent echilibrate pentru ca substantele necesare organismului nu sunt folosite ci sunt eliminate prin scaun. La copii malnutritia incetinete cresterea si dezvoltarea.

scaderea densitatii osoase, deorece calciul este eliminat prin scaun, odata cu ceilalti nutrienti. Unele personae cu boala celiaca nu pot tolera nici lactoza (intoleranta la lactoza) si trebuie sa evita produsele lactate. Atunci cand se trece pe o dieta fara gluten, intestinul subtire se vindeca si intoleranta la lactoza poate sa dispara.

Cancerul de colon apare mai adesea la cei cu boala celiaca decat la cei sanatosi. Complicatii, precum epilepsia si neuropatia periferica.

Nu exista tratament pentru boala celiaca insa ea poate fi tinuta sub control printr-o dieta fara gluten. Odata eliminat glutenul din dieta, inflamatia intestinului incepe sa dispara, de obicei in cateva saptamani. Uneori este nevoie de suplimente cu vitamine. Refacerea completa a vilozitatilor din intestin poate sa dureze cateva luni la cei tineri si pana la cativa ani la persoanele in varsta.

La copii, efectele dietei sunt foarte inseminate. Nu numai ca vor disparea simptomele fizice, dar si comportamentul copilului se va schimba. In plus, organismul isi va relua cresterea normala.
In tratamentul bolii celiace, este esential sa se evite alimentele cu continut de gluten. In cazul copiilor, o dieta este mai greu de tinut, mai ales daca boala a fost descoperita la o varsta mare, insa trebuie sa li se explice importanta regimului. Sunt o multime de alimente care pot fi consumate: carne, lactate, fructe, legume, orez, cartofi, faine fara gluten (de orez, porumb, soia, cartofi).
Cele mai multe alimente facute din cereale au un contiut mai mic sau mai mare de gluten. Aceste alimente trebuie evitate daca eticheta nu specifica “fara gluten”. Este vorba de: paine, cereale, biscuiti, paste, prajituri, placinte, sosuri.

Atunci cand mananca produse cu gluten, o persoana cu boala celiaca poate sa aiba simptome gastro-intestinale, sau poate sa nu aiba niciun fel de simptom. Dar asta nu inseamna ca glutenul nu le face rau. Chiar si cantitatile foarte mici de gluten din dieta pot sa faca rau, chiar daca dau sau nu simptome. O dieta cu intermitente, cu si fara gluten, poate sa duca la complicatii grave.mai mult... ^[1]

Astmul, o boala curabila

Majoritatea copiilor au simptome ce indica aparitia astmului in etapa copilariei. Iata cum poti indentifica si trata astmul la copii.
Astmul in copilarie nu este o disfunctie sau un handicap, este o boala respiratorie care afecteaza milioane de copii.
Copiii cu astm pot sa duca o viata la fel de normala ca si cei care nu au astm, atat timp cat unele masuri de precautie sunt respectate.

Astmul poate fi tratat, controlat si tinut la distanta cand sunt urmate anumite reguli.

Odata identificate, aceste reguli pot ajuta atat copiii care sufera de astm cat si parintii lor sa respire mai usor.

Astmul este o boala care face caile respiratorii care duc la plamani sa se ingusteze, ca raspuns la variate substante. Pe masura ce caile respiratorii se ingusteaza, respiratul devine tot mai dificil pentru copil.

Ca rezultat, copilul poate sa isi arcuiasca spatele, sa prezinte un suierat in timp ce respira, sa isi umfle pieptul in incercarea de a faca sa ajunga mai mult aer in plamani.

Ca rezultat al incapacitatii de a respira, copiii devin speriati si se panicheaza, rezultand o dificultate tot mai mare de a respira. Este o experienta ingrozitoare si cateodata fatala.

Astmul este cauza principala a bolilor cronice in copilarie. Este estimat ca 5 pana la 10 procente din copii sufera de aceasta afectiune pe parcursul dezvoltarii lor. Inainte de pubertate, de doua ori mai multi baieti decat fete dezvolta astmul.

Astmul poate lovi la orice varsta, dar de cele mai multe primele simptome au loc in copilarie. Unul din indiciile comune timpurii ale astmului sunt racelile frecvente ale cailor respiratorii.

Daca un copil are raceli frecvente ale cailor respiratorii, parintii ar trebui sa il testeze de astm, pentru o diagnosticare timpurie, care poate preveni complicatiile si atacurile de astm.

Testarea implica o ancheta in familie, pentru a vedea daca alte rude au suferit de astm, cat si un chestionar despre tusea in timpul somnului, episoade de respirat sacadat si cat exercitiu fizic poate face copilul inainte de a ramane fara suflu.

Aceste intrebari isi gasesc mai usor raspunsul daca parintii incep sa tina un jurnal referitor la problemele de respiratie, din momentul in care suspecteaza astmul.

Odata ce diagnosticul de astm este stabilit, parintii nu trebuie sa protejeze si sa interzica copilului sa iasa afara la joaca cu alti copii. Mai bine se incearca sa se identifice declansatorii astmului la copil pentru a limita crizele de astm si episoadele de dificultate de a respira.

Declansatorii sunt pur si simplu factorii care cauzeaza simptomatica astmului la copil, cum ar fi stranutul, tusea, suieratul sau dificultatea de a respira.

Cum cauzele difera de la copil la copil, parintii trebuie sa identifice care sunt acestea si sa incerce sa le inlature din casa cat mai mult posibil.

Cei mai groaznici declansatori sunt fumul de tigara si gandacii. Alte cauze comune sunt mucegaiul, acarienii si parul de animale.

Inlaturarea factorilor care cauzeaza crizele de astm poate consta in lucruri simple cum ar fi gasirea unui nou camin animalului din casa sau inlocuirea covoarelor cu parchetul de lemn.

De multe ori factorii care cauzeaza crizele de astm nu pot fi indepartati.

Multe cauze sunt greu de evitat. Aerul rece, praful si miscarea pot fi probleme serioase. Dar copiii care sufera de astm pot duce vieti normale daca ei si parintii le respecta indicatiile doctorului.

Pe langa a incerca sa identifice si sa inlature cauzele astmului, parintii isi pot invata copiii ce sa faca daca au o criza de astm. Deseori prima reactie a copilului este sa se panicheze.

Cum panica poate duce la un atac de astm, parintii trebuie sa il invete pe copil cum sa se controleze sa ramana calm si sa evite ca atacul de astm sa se inrautateasca.

Se recomanda ca medicamentele pentru crizele de astm sa fie tinute acolo unde copilul tau sa le poata lua in caz de nevoie si sa stie sa le foloseasca. Acest lucru este un factor important in a-l ajuta pe copil sa-si pastreze calmul in cazul atacului de astm.

Medicul va prescrie medicamente si un inhalator pentru a controla crizele de astm. Aceste medicamente nu trateaza astmul, dar dau posibilitatea copilului de a avea o viata normala.

Ele il vor ajuta pe copil sa se simta mai bine, sa respire mai bine si ii vor da posibilitatea de a se axa pe alte lucruri mai importante, cum ar fi joaca.

In orice caz, copiii trebuie invatati sa isi asculte corpul si sa cunoasca factorii care le declanseaza crizele de astm pentru a preveni situatiile care le pun chiar si viata in pericol.

Parintii trebuie sa ia astmul foarte in serios, poate fi o boala mortala. Copiii trebuie invatati sa isi asculte corpul si sa acorde atentie simptomelor.

Dar in acelasi timp pot sa faca lucrurile care le plac, atata timp cat isi iau medicamentele si isi monitorizeaza respiratia. Parintii trebuie sa tina cont de faptul ca astmul poate avea un impact important asupra respectului de sine al copilului.

Un copil care sufera de astm se simte diferit fata de restul lumii, dar in realitate nu este asa.mai mult...^[2]

Astmul

Poti sa te ingrijorezi daca auzi un suierat cand copilul respira, dar nu este sigur ca este astm deoarece multi bebelusi suiera cand au infectii ale cailor respiratorii Astmul este o inflamare a plamanilor, de aceea in cazul in care respiratia e insotita de un suierat in mod frecvent in absenta unei raceli e bine sa ceri opinia medicului.

La bebelusi suieratul apare in timpul respiratiei deoarece caile respiratorii sunt foarte mici si in mod normal dispare pana la varsta de 3 ani.

Doctorii pun un diagnostic ferm de astm cand vad o serie de simptome care apar intr-o anumita perioada de timp.

Cauze ale astmului

Astmul, de cele mai multe ori atat la copii cat si la adulti este cauzat de: fumul de tigara, blana animalului de companie, mucegai, acarieni sau polen.

Un atac se poate declansa si datorita infectiilor respiratorii sau exercitiilor in aer rece. Ca si la alte alergii, atacul stimuleaza histaminele IgE si alti mediatori chimici.

Chimicalele eliberate de anticorpi umfla tesutul pulmonari care strange muschii respiratorii si incep sa produca mucus.

Factorii de risc in cazul astmului

Un copil care locuieste cu un parinte care fumeaza are de 4 ori mai multe sanse sa suiere decat cel care locuieste intr-o casa unde nu se fumeaza.

Genetica are un rol important, copiii care au parinti care sufera de astm deseori mostenesc aceasta boala. Copiii care locuiesc in orase mari sau in conditii precare sunt mai vulnerabili la aceasta boala.

Cazurile de astm sunt in crestere, iar o parte din vina o au industrializarea, eficacitatea energiei in casa sau eradicarea bolilor precum ar fi rujeola si oreonul.

Din motive necunoscute nu este o problema a preindustrializarii societatii, dar atunci cand se dezvolta urmeaza si astmul.

Petrecem tot mai mult timp in casa unde aerul este bogat in alergeni ca praful sau parul animalelor de companie. Cand copilul tau petrece mult timp in fata calculatorului si televizorului, nu petrece timp in aer liber, creste posibilitatea astmului.

Sistemul imunitar e folosit de organism pentru a se apara impotriva varicelei si rubeolei, dar acum trebuie sa combata si atacurile violente ale acarienilor si daunatorilor microscopici care sunt declansatori ai astmului.

Uneori cand sistemul imunitar combate alergenii, poate sa contribuie la aparitia astmului.
Tratamentul astmului

Astmul este o boala cronica si pana in prezent nu are nici un tratament, cu toate acestea el poate fi tinut sub control cu medicamente si prin reducerea expunerii la lucrurile care provoaca crizele.

Daca micutul tau are astm, nu e bine ca el sa fie ferit de exercitiile fizice, el trebuie sa aiba o viata activa. Multi copii se vindeca de astm sau severitatea bolii scade o data cu cresterea.

Lucreaza cu medicul tau pentru a gasi cel mai bun tratament sau metode pentru a gestiona astmul.mai mult..

Copiii cu autism

Acorda atentie primelor semnare de avertizare ale autismului la copii pentru a fi pregatita in contracararea acestor simptome:
Candva considerata o afectiune foarte rara, autismul afecteaza unul din 150 de copii. Un caz nou este diagnosticat o data la 20 de minute. Autismul include o gama larga de afectiuni, cu simptome de la cele mai usoare pana la foarte serioase. Copiii cu autism au intarzieri in limbaj sau alte probleme de comunicare, aptitudini slabe de socializare si comportament rigid, repetitiv.
Cateva semne timpurii ale autismului apar in primii ani de viata si pot fi detectate chiar si pana la 18 luni.

Totusi diagnosticul nu este pus mai repede de varsta de 3-4 ani sau mai tarziu.

Cercetarile arata ca diagnosticarea si tratarea timpurie a afectiunii sunt esentiale si pot face o diferenta foarte mare pentru copii.

Semnalele de avertizare ale autismului includ urmatoarele:

Pana la varsta de 4 luni copilul cu autism:

- Nu este capabil de contact vizual, nu urmareste cu privirea;

- Nu pare interesat in alte persoane;

- Nu reactioneaza prin a privi spre persoanele care fac sunete cum ar fi batutul din palme;

- Nu arata la fel de mult interes fata de persoane ca si fata de obiecte;

- Nu zambeste inapoi persoanelor care ii zambesc, fara sa fie atins sau gadilat;

- Nu prezinta interes in a se uita la chipurile altor persoane.

Pana la varsta de 14 luni copilul cu autism:

- Nu combina zambetul si contactul vizual;

- Nu gangureste, sau ganguritul nu imita vorbitul nostru;

- Nu se uita la obiecte la care se uita o alta persoana;
- Nu incearca sa coopteze alte persoane sa se uite la ce se uita el sau sa faca ce face el;

- Nu urmareste contactul vizual al altei persoane, cand aceasta spune, "Uita-te la avion!";
- Nu initiaza gesturi de dute-vino, cum ar fi a da, a arata sau a imparti jucarii;

- Nu raspunde cand este chemat pe nume;
- Nu arata obiecte folosind degetul aratator;

- Nu are o reactie de ingrijorare, este nepasator la plansul altor persoane;
- Nu foloseste gesturi cum ar fi facutul cu mana.

Pana la varsta de 2 ani copilul cu autism:

- Nu impartaseste interese cu alte persoane, cum ar fi sa arate altora un avion;
- Nu imita activitati obisnuite ale altora, cum ar fi maturatul podelelor;

- Nu dezvolta jocuri cum ar fi sa se prefaca ca sau sa creada ca;
- Nu foloseste cuvintele singure, ne asociate cu altele.

Alte semne in dezvoltarea copilului cu autism

- Poate dezvolta abilitati de limbaj si sociale si apoi sa le piarda pe toate;
- Are miscari repetitive ale corpului, cum ar fi invartitul sau batutul din palme;

- Fixeaza un singur obiect, cum ar fi o lingura sau o carte;
- Nu poate tolera schimbari in rutina zilnica sau mediul inconjurator, cum ar fi o periuta noua de dinti sau inlocuirea unei jucarii pierdute;

- Are o sensibilitate crescuta la textura, lumina sau sunete;
- Are abilitati motorii intarziate (invata tarziu sa umble, sa mearga pe o tricicleta sau sa sara);

- Prefera sa se joace singur sau nu interactioneaza cu alti copii asa cum ar fi normal, cum ar fi sa vrea ca prietenii sa il viziteze, sa se joace impreuna;
- Aliniaza obiecte sau le ordoneaza repetat;

- Are iesiri emotionale excesive si este greu de linistit;
- Umbla in varful picioarelor;

- Se poate sa nu ii placa sa fie mangaiat sau atins, decat in termenii stabiliti de el.mai mult...

Incontinenta urinara la copiii cu nevoi speciale

Copiii cu nevoi speciale au nevoie de multa atentie in ceea ce privesc dorintele acestora si un tratament pe masura conditiei lor.
Sa vorbesti despre incontinenta urinara poate fi dificil, in special cu micutii cu nevoi speciale, care lupta pentru independenta in fiecare zi.
Desi incontinenta afecteaza copiii cu nevoi speciale intr-o varietate de moduri, exista cateva reguli simple in discutarea cu succes a problemei.

Poarta o discutie scurta, simpla si nu impinge copilul intr-o conversatie pentru care el nu este pregatit.

In schimb, ofera copilului toate optiunile posibile pe care le are atunci cand este gata sa discute.

Aceasta lista poate include unul sau ambii parinti, medic pediatru de familie, un alt membru al familiei, prieten apropiat al familiei sau un consilier de incredere.

Si, sa fii pregatita sa auzi ceea ce copilul tau are de spus. Este posibil sa nu poata fi gata pentru a rezolva problemele de incontinenta, dar totusi el doreste sa fie la fel ca ceilalti copii.

Ajuta-ti copilul sa decida daca doreste ajutor sau doar sa discute problema cu cineva.

Multi copii cu nevoi speciale poate avea foarte mare succes cu lenjerie absorbanta, acest succes depinde de copil si de abilitatile acestuia, lenjeria absorbanta poate oferi o independenta extraordinara.

Un copil incontinent care isi poate schimba propria lenjerie nu mai este confruntat cu jena de a cere ajutor la schimbarea hainelor cand este la scoala, de exemplu.

Din acest sentiment de independenta rezulta multe beneficii. Beneficiind de aceasta lenjerie absorbanta, copilul poate trece de o mare piatra de incercare in procesul de depasire al problemei.

In cazul in care copilul nu mai depinde de un parinte sau ingrijitor pentru schimbarea hainelor ude, acest lucru va avea un mare impact asupra dezvoltarii sale emotionale si a sentimentului de independenta.

Problemele de incontinenta pot avea multe ramificatii emotionale, impact asupra autostimei, respectului de sine si aspecte emotionale legate de dependenta. Mai mult, daca un copil este respins de colegii sai, dezvoltarea sa emotionala poate lua o intorsatura nefericita.

Doar dand copilului o mana de ajutor nu este indeajuns. Cheia este de a le oferi un simt al independentei, iar lenjeria absorbanta poate face acest lucru.

Daca parintele ramane responsabil in ajutarea copilului legata de schimbul hainelor ude pe parcursul anilor de scoala, parintele si copilul mentin o relatie infantila.

In consecinta, copilul continua sa se simta infantil iar parintele, constient sau nu, face copilul sa bata pasul pe loc in procesul de castigare a independentei.

In general, incontinenta este de doua categorii: psihica sau fizica. De exemplu, in cazul copiilor cu nevoi speciale, originea fizica a incontinentei poate fi faptul ca atunci cand trebuie sa urineze, copilul nu simte fizic aceasta nevoie.

Pe de alta parte, aspecte psihologice pot face copilul sa refuze abtinerea ca o problema de control.

De asemenea, este un lucru obisnuit la copiii cu nevoi speciale, ca pur si simplu sa experimenteze intarzieri in depasirea unor etape in dezvoltarea lor.

Copilul poate avea probleme de incontinenta pe parcursul primilor ani de scoala, dar se intampla des ca aceste probleme sa fie depasite fara probleme pe parcursul urmatorilor ani.

Pentru toti copiii cu nevoi speciale cu probleme de incontinenta, parintii trebuie sa caute sfatul unui expert. Poate cel mai important lucru pe care un parinte sau ingrijitor il pot face este de a cere sfatul medicului pediatru.

Medicul pediatru, care ar trebui sa fie familiarizat cu nevoile specifice ale copilului, poate ajuta parintii sa identifice sursa de incontinenta.mai mult...

Intoxicatia alimentara

Daca dupa ce ai consumat anumite alimente te simti rau este posibil sa ai intoxicatie alimentara. Iata ce trebuie facut in asemenea situatii:
Daca ai consumat mancare care nu mirosea corespunzator sau care nu a fost tinuta la frigider si te simti rau este posibil ca sanatatea ta sa fie in pericol.
Aceste simptome suna a intoxicatie alimentara.

Nimeni nu iti pune substante toxice in mancare, dar probabil ca in mancarea din frigider s-au dezvoltat bacterii si acele bacterii te-au facut sa te simti rau. Intoxicatia alimentara poate sa fie usoara si sa dureze putin timp sau poate sa fie mai grava.

Ce este intoxicatia alimentara

Sursa intoxicatiei alimentare este consumarea unor mancaruri care contin microbi cum ar fi bacterii sau toxine, care sunt substante otravitoare.

Bacteriile sunt peste tot in jurul nostru, asa ca sunt frecvente cazurile usoare de intoxicatie.

S-ar putea sa fi avut un astfel de caz de intoxicatie usoara, cu diaree si deranjament la stomac, dar mama sau tata ti-a spus ca e doar o durere de stomac sau un virus la stomac.

Pentru copii aceste intoxicatii poti fi mult mai periculoase decat pentru adulti daca nu sunt tratate corespunzator.

S-ar putea sa crezi ca solutia este sa scapi de toate acele bacterii. Dar acest lucru nu este posibil si nici nu ai vrea ca el sa se intample, chiar daca s-ar putea. Bacteriile sunt peste tot in jurul nostru si uneori se poate sa iti faca bine.

Te poate deruta, dar un lucru este sigur, bacteriile din resturile intrate in putrefactie nu ti-au facut bine. Dar poti sa inveti sa eviti acesti microbi daunatori din mancare.

Mancarea care provine de la animale, mancarea bruta si legumele nespalate poti contine toate microbi care cauzeaza intoxicatia alimentara.

Sursa cea mai probabila este mancarea care provine de la animale, cum ar fi carnea rosie sau de pasare, ouale, laptele si crustacee.

Pentru a evita intoxicatia e nevoie ca mancarea sa fie preparata, gatita si depozitata corespunzator.

O persoana care are intoxicatie alimentara s-ar putea sa aiba:

- Deranjament la stomac (sau greata) ;

- Crampe la stomac;

- Diaree, care ar putea sa contina si sange;

- Febra.

Uneori senzatia de disconfort de la intoxicatia alimentara apare in cateva ore dupa consumarea mancarii necorespunzatoare. In alte cazuri s-ar putea sa nu te simti rau decat dupa cateva zile. In cazul intoxicatiilor usoare nu te vei simti rau prea mult timp si te vei reface repede.

Este greu de spus daca ai intoxicatie alimentara sau altceva. Ai putea sa o faci putin pe detectivul si sa afli cine mai are aceleasi simptome.

Au mancat aceleasi lucruri ca si tine? Daca cei care au mancat acea mancare se simt rau inseamna ca intoxicatia alimentara ar putea fi problema.

In cazul in care si copilul tau are aceleasi simptome s-ar putea sa fie nevoie de un tratament diferit.

Una este sa ai intoxicatie alimentara din cauza unei mancari din frigiderul tau, dar imagineaza-ti cati oameni s-ar putea imbolnavi daca mancarea servita ar contine acesti microbi daunatori.

Ce sa faci in caz de intoxicatie alimentara

Daca mergi la doctor s-ar putea sa-ti puna multe intrebari despre cum te simti, cand te-ai simtit rau prima data, ce ai mancat in ultimele zile si daca mai sunt bolnave si alte persoane pe care le stii.

S-ar putea ca doctorul sa-ti ia o proba de scaun si de urina pentru a analiza care ar putea fi posibilii microbi care au cauzat intoxicatia alimentara.

Tratamentul pe care-l vei primi depinde de germenul specific care-ti cauzeaza senzatia de rau. S-ar putea ca doctorul sa-ti dea un medicament, dar de cele mai multe ori persoanele care au intoxicatie alimentara nu au nevoie de medicamente.

Pentru copii sau bebelusi s-ar putea sa fie nevoie totusi de un tratament pentru a nu aparea complicatii.

De asemenea nu este foarte comun ca un copil cu intoxicatie alimentara sa aiba nevoie sa mearga la spital. De obicei merg la spital doar cei care sunt foarte deshidratati.

Esti deshidratat atunci cand corpul tau a pierdut prea mult lichid din cauza diareei si a vomatului. O persoana deshidratata poate sa primeasca la spital lichide si medicamente printr-o perfuzie.

Pentru a preveni deshidratarea cand esti bolnav, incearca sa bei cat mai multe lichide.mai mult...

Infectii din timpul verii

Copilul tau e mereu obosit si nu prea are chef sa faca nimic? Oare e bolnav?Afla care ar putea fi cauzele acestei apatii.
Daca nu are alte simptome, atunci, mai mult ca sigur, e cea perioada a varstei cand la orice ii vei cere sa faca iti va raspunde “nu mai sunt un copil”, sau, poate e doar intr-o stare de melancolie sau astenie.Dar sunt insa boli specifice primaverii tarzii si verii, care prezinta simptome asemanatoare. Majoritatii parintilor li se va parea ciudat, deoarece raceala sau gripa sunt specifice perioadei de iarna.

Printre virusii care provoaca boli pe timpul verii se numara si enterovirusii (virusi ce traiesc in intestin), virusi pulmonari si acei virusi care provoaca poliomielita.

Cu toate ca sunt specifici perioadei de iarna, copilul tau poate avea virusi gripali, binecunoscuta raceala, in timpul verii.

Adenovirusii, care, la fel, sunt specifici perioadei de iarna si primavara, pot sa apara si in timpul verii.

Tantari, capuse si intepaturi de insecte

Datorita virusilor ce se transmit prin muscatura de tantar, copilul tau s-ar putea imbolnavi de encefalita si febra recurenta. Aceste cazuri sunt mai frecvente in timpul verii, in special sfarsitului verii si inceputul toamnei.

Bolile provocate de muscaturile de capuse sunt boala Lyme, cunoscuta si sub numele de “boala cu 1000 de fete”, febra patata a Muntilor Stancosi (“patata” din cauza iritatiilor ce apar), tifosul Sao Paolo, febra botunoasa, febra Q, tuleremia.

Spune-i pediatrului, daca, dupa ce e muscat de o capusa, copilul tau nu se simte bine.

Alte boli frecvente pe perioada de vara sunt toxiinfectiile alimentare. Bacteriei ce provoaca toxiinfectia alimentara ii plac locurile calde si umede, astfel, vara fiind sezonul iesirilor la picnic si la gratar, este anotimpul in care toxiinfectiile sunt foarte frecvente.

In cele din urma amintim bacteria “Naegleria fowleri”, care provoaca o forma de meningoencefalita, boala care avanseaza rapid si de obicei e fatala. Bacteria poate fi luata din apele statatoare, calde si poluate (lacuri, piscine slab clorurate).

Boli si virusi specifici pe perioada de vara

Poliomielita (un enterovirus) e una dintre cele mai grave boli specifice pe perioada de vara. In anii 1940, 1950, frica de aceasta boala i-a facut pe parinti sa nu isi mai lase copiii sa mai iasa din casa.

Copiii infectati cu acest virus aveau o usoara durere de gat si febra, dar care in cateva zile, se transforma in meningita si/sau paralizie. Din fericire, datorita imunizarilor, in multe regiuni ale lumii virusul nu mai exista.

Sunt unii enterovirusi ce pot provoca usoare boli respiratorii (tuse, nas infundat) si intestinale (diaree, varsaturi), dar si boli grave precum meningita aseptica, encefalita si miocardita.

Virusii Coxsacki A16 si Enterovirusul 71, care nu fac parte din categoria enterovirusilor “polio”, pot provoca si ei boli specifice copiilor, boli ale mainilor, picioarelor si a gurii.

Aceasta boala se manifesta sub forma de besici sau iritatii ale mainilor, picioarelor si a cavitatii bucale. La cei carora le afecteaza doar cavitatea bucala, poarta numele de herpoangina.

Alt virus aeropurtat, specific perioadei de vara, e virusul de para influenta 3, care poate cauza diferite boli, precum difterie, bronsiolita, pneumonie sau raceala.

Difteria se poate identifica dupa o tusa seaca, care de multe ori a fost comparata cu sunetul scos de foci. Difteria e specifica perioadei de iarna.

Infectiile adeno virale sunt de asemenea specifice perioadei de iarna, dar pot aparea si la inceputul verii. Simptome ale acestor infectii sunt febra, dureri de gat si alte infectii ale tractului respirator superior.

Pot de asemenea cauza faringo-conjunctivita, febra si inrosirea ochilor.

Prevenirea infectiilor din timpul verii

Majoritatea acestor infectii se transmit pe cale orala, anala sau respiratorie. Simpla spalare a mainilor si prin refuzul de a imparti mancarea sau bauturile cu alti copii bolnavi, poate ajuta la prevenirea acestor infectii.

De asemenea, nu strica o grija mai mare in timpul taberelor de vara, cand copilul intra in contact cu mult mai multi oameni.

Pentru a-l feri de bolile transmise prin muscatura de tantar si capuse, fereste-l cat de mult posibil de zonele in care acestia se afla in abundenta.

Foloseste sprayuri si unguente impotriva acestora, imbraca-l cu pantaloni lungi, bagati in sosete, bluza cu maneci lungi, bocanci si mai ales verifica-l de muscaturi de capuse de cel putin doua ori pe zi.

De asemenea, foloseste alifii care contin DEET, citronela sau ulei de soia, imbraca-l cu hainute deschise la culoare si nu il lasa sa foloseasca sapun aromat sau parfum, deoarece atrag insectele. Evita zonele cu cuiburi de insecte.

Pentru a-l feri de infectiile alimentare, spala-te des pe maini, la fel si locul, vasele si tot ce folosesti la gatit, gateste la temperatura potrivita, iar mancarea care ramane pastreaz-o la rece.

Foloseste aceste metode simple de precautie pentru a-i oferi copilului o vara cat mai distractiva, sigura si fara infectii. Astfel isi va putea pastra zilele de “suferinta” si sa le foloseasca pentru o “pauza” cand va reincepe scoala.mai mult...

Cum sa ai grija de copilul tau daca are pojar

Pojarul ca si multe alte boli contagioase poate fi prevenit prin vaccin. Odata contactata boala nu poti decat sa astepti ca ea sa treaca.
Daca banuiesti ca micutul tau are pojar e bine sa contactezi medicul pediatru cat mai repede posibil. Pojarul este o boala care trebuie luata in evidenta de medic.Dupa ce doctorul a confirmat rujeola la copilul tau, nu poti face multe pentru a o trata, incearca doar sa-l faci pe copil sa se simta cat mai confortabil posibil cat timp sistemul lui imunitar lupta cu boala si tine-l departe de alti copii.

Asigura-te ca se odihneste si bea multe lichide pentru a preveni deshidratarea cauzata de febra.

Poti sa-i administrezi copilului doza corecta de paracetamol pentru febra si dureri, sau ibuprofen pentru sugari daca acesta are 3 luni sau mai mult si cantareste 5 kg sau peste.

Daca bebelusul tau este mai mic de 3 luni intreaba doctorul inainte de a-i da orice medicament, chiar si unul pentru durere.

Nu-i da niciodata copilului aspirina deoarece aceasta poate declansa sindromul Reye, o boala foarte rara dar fatala.

Nu sunt dovezi care sa arate ca medicamentele de tuse sunt folositoare, dar e bine sa pui un bol cu apa calda in camera copilului pentru a umidifica aerul si a ajuta la calmarea tusei. Unui copil mai mare ii poti da o lingurita cu suc de lamaie si miere intr-un pahar cu apa calda.

Antibioticele nu sunt utile in tratarea rujeolei, dar pot fi necesare pentru tratarea infectiilor secundare ca cele ale urechilor.

Daca bebelusul tau nu a facut inca vaccinul impotriva rujeolei, dar a fost expus la pojar, actiunea virusului depinde de varsta lui.

Daca bebelusul este mai mic de 6 luni si tu ai avut pojar in trecut, anticorpii tai au fost transmisi prin uter bebelusului tau si ar trebui sa fie imun.

Daca nu ai avut pojar, bebelusului ii poti administra o injectie cu hormonul cu imunoglobina (HNIG). HNIG este o concentratie de anticorpi care poate oferi o protectie pe termen scurt, dar imediat in cazul rujeolei.

Daca bebelusul tau este mai mare de 6 luni si a fost expus la virusul rujeolei, o doza de vaccin poate preveni imediat dezvoltarea bolii.

Prevenirea pojarului

Cand copilul este de 13 luni primeste vaccinul impotriva rujeolei, ca parte al procesului de imunizare, care este in jur de 90-95% eficient in protejarea lui impotriva rujeolei, precum si al oreionului si a rubeolei. Nu aceasi situatie este si la varicela.

A doua doza se face cand copilul are intre 3 si 5 ani, iar eficienta vaccinului creste la 99%.

Vaccinul impotriva rujeolei este un vaccin viu atenuat, ceea ce inseamna ca virusul este viu dar este slabit ca sa nu cauzeze boala.

Virusul se reproduce in celulele corpului si va produce un raspuns al sistemului imunitar, care ar trebui sa protejeze copilul impotriva unei infectii reale cand este cazul. Vaccinul este cel mai bun si este singurul mod de a preveni boala.mai mult...

Rujeola

Cei mai multi copii sunt vaccinati de mici impotriva pojarului, asa ca in tarile dezvoltate rar apare aceasta boala. Exista cazuri cand pot aparea si grave complicatii.
Este rar in ziua de azi ca un copil sa faca rujeola, totusi daca copilul tau nu a facut vaccinul pentru rujeola, oreion sau rubeola, el are sanse sa faca aceasta boala virala urata.Chiar daca in tarile dezvoltate rata de rujeola este scazuta, boala inca izbucneste in toata lumea.

Conform Organizatiei mondiale a sanatatii (OMS), rujeola infecteaza peste 30 de milioane de oameni din intreaga lume in fiecare an. In anul 2006, 242.000 de oameni, majoritatea copii au fost omorati de aceasta boala.

Cauzele aparitiei rujeolei/pojarului

Pojarul este cauzat de virusul rubeolei. Daca cineva infectat stranuta sau tuseste, virusul se transmite in aer, sau pe suprafete, el ramanand activ aproximativ 2 ore si oricine intra in contact cu aerul sau cu suprafetele contaminate se poate infecta.

Daca copilul tau nu este imunizat si nu a avut inca boala, are 90% sanse sa obtina virusul in cazul in care intra in contact cu cineva care este infectat. Dupa 21 de zile dupa ce copilul a fost contaminat apare boala.

O persoana cu rujeola este contagioasa timp cu 2-4 zile inainte si 5 zile dupa aparitia eruptiilor cutanate.

Simptomele rujeolei

Daca bebelusul tau are rujeola va avea febra mare, nas infundat, tuse, gat rosu si ochii umflati.

Dupa cateva zile ii pot aparea pete mici albe in gura, mai ales pe partile laterale, pe linia obrajilor.

Cateva zile mai tarziu apar eruptiile cutanate pe fata si pe gat si se raspandesc pe tot corpul. La inceput bubitele sunt rosii si plate, iar cand se dezvolta sunt umflate.

O data cu aparitia eruptiilor cutanate, apare febra care poate sa ajunga si la 40.6 grade C si apare senzatia de mancarime.

Copilul tau se va simti bolnav si obosit, cu dureri, iar tusea poate sa devina suparatoare, iar el se va simti foarte rau.

Eruptia cutanata dureaza aproximativ 5 zile si dispare cand aceasta are o culoare maronie. Aceasta dispare in ordinea in care a aparut pe corpul copilului si ii va lasa pielea uscata.

Posibilele complicatii

Majoritatea copiilor sanatosi se recupereaza dupa pojar fara complicatii, doar in 20-30% din cazuri apar anumite complicatii, cum ar fi diareea sau o infectie a urechii.

Alte complicatii care sunt rar intalnite includ pneumonia, meningita, encefalita (inflamarea creierului) si foarte rar apar complicatii grave ale creierului.mai mult...

Bronsita

Bebelusii sunt receptivi virusilor si infectiilor virale. Afla cum sa protejezi sanatatea celui mic si cand trebuie sa consulti medicul.
Bronsitaeste o infectie virala care afecteaza o treime din bebelusi in primul an de viata. Bebelusii se imbolnavesc cel mai probabil in lunile de iarna, din octombrie pana in martie.

Bronsita apare cand caile respiratorii sunt infectate, devenind umflate si pline cu mucus, lucru care blocheaza fluxul de aer si face respiratia bebelusului mai greoaie.

Una din cauzele bronsitei este virusul respirator sincinal (VSR), care poate duce si la raceli, infectii ale urechii sau pneumonie.

Cum stii daca copilul are bronsita

Bronsita este de obicei putin mai grava decat o simpla raceala, primele simptome vor fi asemanatoare cu raceala obisnuita:

- Nas infundat sau curgerea nasului;

- Tuse uscata;

- Febra usoara intre 37.5 grade C si 38 grade C;

- Lipsa poftei de mancare.

Dupa doua sau trei zile simptomele bebelusului se pot agrava:

- Tusea poate sa devina mai persistenta;

- Respiratia poate sa fie mai rapida;

- Bataile inimii pot sa fie mai rapide decat in mod normal;

- Poate avea probleme in legatura cu alimentatia sau sa refuze mancarea.

Daca nu esti sigura ca micutul tau are bronsita sau o raceala e bine sa-l duci la medic. Simptomele copilului pot fi ingrijoratoare, dar stai linistita pentru ca majoritatea cazurilor de bronsita nu sunt grave si se pot trata la domiciliu.

Aproximativ 2 % din bebelusi fac bronsita severa si necesita tratament in spital.

Adreseaza-te medicului imediat ce observi ca copilul tau:

- Mananca mai putin de jumatate din cantitatea de lapte in ultimele 24 de ore;

- Prezinta semne de deshidratare, cum ar fi: nu uda scutecul timp de 6 ore sau mai mult, are gura si buzele uscate;

- Are o temperatura mai mare de 38 de grade;

- Pare somnoros si letargic;

- Respira greu.

Un caz sever de bronsita poate cauza dificultati de respiratie, de aceea e bine sa fii atenta la copilul tau. Suna dupa ambulanta sau du copilul la spital daca:

- Suiera in timp ce respire;

- Narile ii sunt rosii;

- Pielea dintre coastele lui si clavicula nu pare normala;

- Se aud zgomote sau se inaspresc muschii burtii in timp ce respire;

- Buzele si unghiile sunt de culoare albastra;

- Are mai mult de 60 de respiratii pe minut;

- I se oreste respiratia pentru cateva secunde la un moment dat.

Unii bebelusi sunt mai expusi riscului de a dezvolta o bronsita severa. Du copilul la medic cat mai repede posibil daca crezi ca are bronsita si:

- Are mai putin de 3 luni;

- A avut o nastere prematura;

- A avut probleme de sanatate de la nastere, cum ar fi o conditie pulmonara sau cardiaca;

- Are un sistem imunitar slabit;

- A avut in trecut nevoie de oxigen.mai mult...

Tratarea bronsitei

Cand copilul tau este bolnav administreaza-i doar medicamentele care ti-au fost recomandate de medic sau de farmacist. Urmareste si indicatiile de pe eticheta.
Cele mai multe cazuri de bronsita se vindeca intr-o saptamana sau doua, iar in cazurile usoare doctorul iti va recomanda tratament similar cu cel pentru o raceala comuna.
Incurajeaza copilul sa bea mai mult lapte, iar daca copilul mananca deja solide e bine sa bea multa apa.

Datorita respiratiei greoaie nu va vrea sa manance mult o data, de aceea e bine sa-i dai mancare mai putina si de mai multe ori. Acest lucru il va scadea febra si va preveni deshidratarea.

Poti sa-i dai copilului paracetamol sau ibuprofen pentru copii, dar numai daca este de 3 luni sau mai mare. Verifica informatiile de pe prospect sau intreaba medicul sau farmacistul in legatura cu doza potrivita care trebuie administrata.

Paracetamolul sau ibuprofenul va ajuta la scaderea febrei si va ajuta la calmarea durerilor de gat si astfel copilul va putea manca mai usor.
Daca bebelusul nu se poate hrani corespunzator din cauza nasului infundat e bine sa-l tii in pozitie verticala cand ii dai de mancare. Poti sa incerci si picaturi pentru nas, care pot ajuta. Cumpara-le de la farmacie si aplica-le cu 15 minute inainte de mancare.

Inhalatia cu aburi il poate ajuta pe copilul tau la desfundatul cailor respiratorii si in cazul tusei.

Ai grija sa nu tii copilul prea aproape de apa calda sau de abur deoarece risti sa-l arzi, mai sigur e sa-l duci in baie, sa pornesti apa calda si sa inchizi usa si sa stai cu el in abur cateva minute. Nu uita sa-l schimbi in haine uscate dupa aceea.

Nu-i da bebelusului medicamente pentru raceala sau tuse. Acestea nu sunt recomandate copiilor sub 6 ani, din cauza reactiilor adverse.

Daca micutul tau are bronsita severa e posibil sa aiba nevoie de doua sau trei zile de spitalizare pana simptomele cele mai grave ale bolii dispar.

In aceste zile i se va administra oxigen si va fi hranit printr-un tub daca nu se simte bine si este deshidratat. Daca bronsita copilului tau este foarte severa acesta va necesita spitalizare pentru o perioada de timp.

Complicatii ale bronsite la copii

Dupa bronsita, unii bebelusi pot sa suiere cand respira si sa tuseasca o perioada de timp, in special in timpul unei raceli. Astmul si alte probleme respiratorii care apar mai tarziu au fost legate de bronsita.

Foarte rar bebelusii cu bronsita pot sa faca pneumonie, o infectie a plamanilor, iar la cei care au probleme pulmonare sau cardiace se agraveaza starea lor de sanatate.

Prevenirea imbolnavirii copilului

Deoarece se transmite prin atingere, bronsita se raspandeste foarte repede in gradinite, birouri sau chiar acasa, Virusul poate sa traiasca pe maini sau pe suprafete pana la 6 ore, dar o igiena buna poate sa previna imbolnavirea copilului tau.

Spala-te des pe maini cu apa si sapun si insista ca oricine il tine pe copilul tau in brate sa se spele si el. Incearca sa-l tii pe bebelusul tau departe de oricine este racit.mai mult...

Varsaturile la copii

Varsaturile sunt ceva obisnuit in primele luni din viata bebelusului tau. Nu trebuie sa te panichezi imediat. Totusi daca problema persista mult timp cre sfatul medicului
Varsaturile sunt destul de des intalnite in primele saptamani de viata ale nou nascutilor deoarece corpul lor se dezvolta si se adapteaza la hrana pe care o primeste. Iti dai seama daca copilul vomita in momentul in care cantitatea de lapte regurgitata e mai mare decat cateva firisoare de laptic scurse pe barbie.

Poate fi destul de traumatizant pentru bebelus asa ca probabil va incepe sa planga.

De la raul de masina si pana la o indigestie sau chiar o criza prelungita de plans sau tuse, orice poate provoca starea de voma a copilului, asa ca probabil iti vei vedea copilul vomitand destul de des in primii ani de viata.

Starea de voma va disparea intre 6 si 24 de ore de la inceperea ei fara un tratament special si doar cu cateva mici schimbari in dieta. Daca copilul continua sa se simta bine si sa ia normal in greutate nu trebuie sa-ti faci prea multe griji.

Cand trebuie sa te ingrijorezi

In primele luni de viata voma apare din cauza unor probleme de hranire sau daca burtica e prea plina. Dupa cateva luni, un debut brusc de varsaturi este cel mai probabil cauzat de un virus la stomac, cum ar fi gastroenterita, care este adesea insotita de diaree.

Copilul tau poate fi bolnav si daca prezinta urmatoarele simptome:

- Este racit;
- Are o infectie urinara;
- Are o infectie la urechi.

Odata ce copilul mai creste putin, poate fi vorba si de o boala mai serioasa.

Cheama de urgenta doctorul daca vezi ca manifesta una sau mai multe simptome de mai jos:

- Este deshidratat, are gurita uscata, lipsa lacrimilor;
- Face febra mai mare de 38 de grade C daca are sub 3 luni sau peste 39 de grade C daca are peste 3 luni;

- Refuza sa suga sau sa-si bea laptele din biberon;
- Vomita de peste 12 ore;

- Prezinta o eruptie albicioasa care atunci cand pielea este atinsa nu se estompeaza;
- Este letargic sau din contra, mult prea iritat;

- Prezinta respiratie accelerata;
- Abdomenul ii este umflat;

- Voma se prezinta cu sange sau fiere de culoare verzuie;
- Nou nascutul prezinta varsaturi puternice dupa mai putin de jumatate de ora de la ultima masa.

Daca observi sange sau fiere prezente in voma nu trebuie imediat sa te panichezi. Se poate intampla ca forta de regurgitare care este foarte mare sa cauzeze mici iritari ale esofagului, de aici firisoarele de sange prezente in voma.

De asemenea poate voma cu sange atunci cand are o rana in gurita sau in decursul ultimelor 6 ore i-a curs sange din nasuc.

Totusi apeleaza la un doctor daca observi ca varsaturile cu sange persista sau cantitatea lor creste.

Chiar daca e un lucru mai neobisnuit, ar trebui sa pastrezi putina voma ca sa i-o arati doctorului pentru ca acesta sa poata da un verdict.

Varsaturile verzui, ce contin fiere pot indica un blocaj intestinal, care necesita atentie imediata.

Daca bebelusul tau prezinta varsaturi puternice dupa mai putin de jumatate de ora de la ultima masa: acest lucru se poate datora stenozei pilorice, o boala destul de rara care debuteaza in primele saptamani de viata si pana copilul implineste 4 luni.

Copilul vomita atunci cand peretele pilorului se ingroasa si lumenul sau se subtiaza progresiv, ingreunand trecerea mancarii dinspre stomac spre intestin.

Aceasta problema necesita atentie imediata insa se poate rezolva printr-o mica operatie chirurgicala.

Tratamentul in cazul varsaturilor

Orice copil se va imbolnavi mai devreme sau mai tarziu si de obicei nu e nimic ingrijorator. Ca parinte te vei obisnui dar iata mai jos cativa pasi care sa-l ajute pe copil sa se simta mai bine:

- Mentine-l cat mai hidratat. Cand copilul vomita, pierde lichide esentiale asa ca e vital sa le inlocuiesti pentru a nu se deshidrata. Da-i saruri de hidratare, lapte matern sau lapte praf precum si apa. Nu-i da sucuri de fructe sau bauturi carbogazoase.

- Refa-i programul obisnuit. Daca nu a mai vomitat in ultimele 12-24 de ore poti sa-l aduci inapoi, incet la rutina zilnica, dar continua sa-l hidratezi. Poti incepe cu alimente usoare cum ar fi cerealele sau iaurturile.

- Ajuta-l sa se odihneasca. Somnul il poate de asemenea ajuta pe copil. Stomacul se goleste in intestine in timpul somnului si il va ajuta sa nu mai verse.

Nu-i da copilului medicamente anti greata decat la recomandarea medicului. Daca frecventeaza cresa sau gradinita tine-l acasa cel putin 48 de ore de la ultimul episod de voma.mai mult...

Meningita. Diagnostic si tratament

Meningita este o boala periculoasa atat pentru copii, cat si pentru adulti. Iata cum poti trata aceasta afectiune si care sunt primele simptome ale meningitatei.
Diagnosticul se face prin punctie lombara, medicul va introduce un ac in coloana vertebrala inferioara, pentru prelevarea de lichid din maduva spinarii, in vederea examinarii. Procedura dureaza sub 20 de minute si dupa aceea, copilul poate prezenta o durere de cap. In cazul in care un medic suspecteaza meningita bacteriana el ar trebui sa-i dea antibiotice copilului cat mai curand posibil.

Care este tratamentul?

Meningita virala nu raspunde la antibiotice, astfel incat tratamentul se bazeaza pe odihna si ingrijire medicala. De obicei trece repede, desi durerile de cap, oboseala si depresia pot dura ceva timp.

In cazuri foarte rare, meningita virala poate provoca encefalita (inflamarea creierului). In aceste cazuri, tratamentul antiviral poate fi necesar.

Meningita bacteriana necesita tratament imediat la terapie intensiva, astfel incat functiile corporale ale copilului pot fi sustinute in timp ce antibioticele isi fac efectul.

Este meningita infectioasa?

Cele mai multe cazuri de meningita bacteriana sunt izolate, dar grupuri de meningita meningococica apar ocazional.

Oamenilor care au intrat in contact (de obicei in urma convietuirii in aceeasi casa) cu cineva cu meningita bacteriana sau septicemia meningococica li se administreaza antibiotice, de obicei, ca masura de precautie datorita riscului de infectie.

Infectia se transmite prin stranut sau, la adulti prin sarut intim. Bacteriile care provoaca aceste probleme sunt extrem de comune, dezvoltandu-se in mod natural in partea din spate a nasului si gatului, si multi oameni le detin fara a se imbolnavi.

Meningita virala se raspandeste, la fel ca alte virusuri, de la o persoana la alta, unele prin tuse si stranut si altele printr-o igiena precara, cum ar fi, nespalarea mainilor dupa folosirea toaletei.

Meningita virala era o complicatie a bolilor copilariei ca rujeola si oreion, dar vaccinarea a eliminat practic aceasta amenintare.

Cum poate fi prevenita meningita?

Exista vaccinuri disponibile, care ofera protectie impotriva unor forme de meningita. Copilului tau ii va fi oferit vaccinul Hib (Haemophilus influenzae tip B) la interval de doua, trei si patru luni. Vaccinarea Hib ofera protectie si impotriva unor alte infectii bacteriene.

Bacteria pneumococ este cauza uneia din 10 cazuri de meningita. Vaccinul pneumococic (PCV) este oferit la doua, patru si 13 luni si vaccinul impotriva meningitei C, la trei si patru luni combinat cu vaccinul Hib/meningita C rapel la 12 luni.

Nu exista inca nici un vaccin impotriva meningococilor din grupul B, grupul care cauzeaza cele mai frecvente cazuri de meningita meningococica.

Exista unele cercetari (limitate), care sugereaza ca fumatul in interiorul locuintei poate creste sansele de contractare a meningitei de catre copil, deci renuntarea la acest viciu poate reduce riscul.mai mult...

Cat de des intalnit e psoriazisul la bebelusi?

Aproximativ 20% dintre adultii si bebelusii care sufera de psoriazis prezinta forme moderate sau severe.
Aproximativ 20% dintre adultii si bebelusii care sufera de psoriazis prezinta forme moderate sau severe. Psoriazisul atat la barbati, cat si la femei si mai des la cei cu pielea alba decat la cei cu pielea inchisa la culoare.

Poti sa te imbolnavesti de psoriazis la orice varsta, dar apare de cele mai multe ori intre 15 – 35 de ani. Unul din zece pacienti cu psoriazis sufera de aceasta afectiune inca din copilarie si 75 % din pacienti au avut simptome inainte de varsta de 40 de ani.

Cu cat apare mai de timpuriu, cu atat e mai probabil sa reapara si sa se raspandeasca pe suprafete mai mari ale corpului.

Psoriazisul doare?

E incomod si uneori chiar dureros. Poate provoca o senzatie de mancarime si daca e intr-o forma grava, pielea se poate crapa, provocand sangerari.

Cum fac diferenta intre psoriazis si eczema?

In general, psoriazisul are un aspect mai urat decat eczema, e mai rosu si mai solzos, in timp ce eczema e mai degraba roz si mai putin solzoasa, chiar daca e mai aspra ca textura.

Medicul te poate ajuta sa clarifici diagnosticul, examinand pielea bebelusului si luarea unei mici mostre de piele pentru examinarea ei la microscop.

E contagios?

Nu. Psoriazisul e o reactie a sistemului imunitar al organismului si nu e cauzat de virusuri sau bacterii, asadar, nu e contagios. Nu se intinde nici macar pe pielea bebelusului afectat.

Cum pot trata aceasta afectiune?

Incepe prin a merge cu bebelusul la consultatie la medic pentru a stabili cea mai buna varianta de tratament. Fiindca psoriazisul nu e o afectiune intalnita in mod obisnuit la bebelusi si poate fi confundat cu alte tipuri de iritatie, va trebui ca medicul sa verifice daca iritatia respectiva e intr-adevar psoriazis.

Daca e o forma grava si persistenta, medicul iti va recomanda sa mergi la dermatolog.

Exista multe tipuri de tratament pentru psoriazis, in functie de tipul lui, zona afectata si gravitate. Daca e o forma usoara, medicul iti poate prescrie un tratament local, sigur si eficient.

Remediile simple, ca adaugarea uleiului in apa de baie sau folosirea unei creme hidratante eficiente pot ajuta de asemenea.

Daca bebelusul sufera de o forma grava de psoriazis poate avea nevoie de terapie cu lumina sau tratament medicamentos. Daca apar mancarimi, medicul poate prescrie antihistaminice si daca pare a exista o infectie bacteriana (cauzata de scarpinat, de exemplu) va prescrie antibiotice.

Copilul meu va avea mereu psoriazis?

Psoriazisul tinde a fi o boala cronica si ciclica, agravandu-se si vindecandu-se si chiar disparand uneori ca apoi sa reapara. Cu alte cuvinte, aceasta afectiune e imprevizibila.

Nu se stie cand va aparea urmatoarea eruptie, cat va dura sau daca a trecut definitiv. Insa, cu ajutor din partea dermatologului, iti poti ajuta copilul sa treaca peste aceste momente cu bine.mai mult...

Psoriazis

Psoriazisul este o afectiune cutanata inflamatorie care prezinta diferite aspecte. Cele mai comune doua aspecte ale acestei afectiuni la copii sunt:

Placa de psoriazis. Acesta e cel mai des intalnit aspect al psoriazisului. Daca bebelusul tau are o leziune rosie reliefata, acoperita cu o crusta solzoasa alb-argintie, ar putea suferi de o astfel de afectiune.

Placile pot aparea oriunde, desi de cele mai multe ori apar pe coate, genunchi, scalp si partea inferioara a spatelui.

Psoriazisul gutat. Aceasta forma e mai frecvent intalnita la copii decat la adulti si nu are un aspect atat de scortos sau gros ca placa. In schimb, apare sub forma unor leziuni mici, circulare situate la nivelul trunchiului si a membrelor.

Exista si forme mai blande de psoriazis cu doar cateva leziuni, exista cazuri de gravitate medie in care doar 3 sau 10% din suprafata corpului este afectata si cazuri foarte grave, in care mai mult de 10% din corp si uneori intreaga suprafata a corpului e acoperita de leziuni.

Psoriazisul nu e o afectiune des intalnita la bebelusi. La aceasta varsta sunt intalnite mai degraba cazuri severe de dermatita seboreica sau „crustele de lapte” (daca e vorba de scalpul copilului) si de eruptii cutanate in zona scutecului (daca e vorbe de zona genitala).

Pecinginea poate de asemenea cauza o inrosire a pielii cu aspect solzos. Eczemele, care se deosebesc greu de psoriazis, pot fi o alta cauza. Contacteaza medicul pediatru pentru un diagnostic precis.

Ce cauzeaza psoriazisul?

Majoritatea celulelor pielii se dezvolta si se descuameaza periodic, la 28 - 30 de zile. Daca bebelusul are psoriazis, celulele din zona afectata se matureaza mai des, la 3 – 4 zile.

Acele leziuni reliefate, solzoase, sunt de fapt o sedimentare a stratelor de piele. Roseata provine de la surplusul de sange pompat inspre zona respectiva.

Nimeni nu stie de ce organismul decide sa genereze celule tegumentare in acest ritm accelerat, dar schimbarea e considerata a fi provocata de sistemul imunitar.

Exista si un factor genetic – aproximativ o treime din copiii afectati de psoriazis au cel putin un membru in familie care sufera de aceasta boala. Totusi, un copil se poate imbolnavi de psoriazis fara a exista antecedente in familie.

Eruptiile de psoriazis gutat sunt uneori provocate de anumite boli, cum ar fi o raceala sau tonsilita. Ranile de pe piele, cauzate de scarpinat sau frecare, de exemplu si stresul, pot agrava aceasta afectiune.

Ai putea sa pui manusi sau ciorapei pe mainile bebelusului daca vezi ca se scarpina, mai ales in timpul somnului.mai mult...

Varicela la copii

Copilul meu are o eruptie formata din pete rosii pe tot corpul. Poate fi aceasta varicela?

Ar putea fi, deoarece majoritatea copiilor au anticorpi impotriva virusului de la mama lor din timpul cand acestia se aflau in uter, de aceea sunt rare cazurile cand acestia fac varicela in primul an de viata. Cei care o fac, vor face o forma usoara.

Varicela cauzeaza de obicei eruptii pe piele insotite de mancarimi care arata la inceput ca mici umflaturi rosii. Aceste umflaturi se schimba rapid in bubite roz pline cu lichid, care fac crusta maro spre sfarsitul bolii. Noi bubite apar pe parcursul progresului bolii.

Eruptia apare prima data pe scalp, fata sau corp si se raspandeste apoi pe tot corpul.

Copiilor, in mod obisnuit le apar 250 - 500 de bubite, dar sunt si cazuri in care apar doar cateva.

De ce a facut copilul meu varicela?

Varicela este cauzata de virusul varicelo-zosterian, care se transmite usor de la o persoana la alta. Daca copilul tau a fost expus la varicela, dupa 14-16 zile va incepe sa-i apara eruptia pe piele, dar aceasta poate sa apara oricand intre 10 si 21 de zile.

Persoanele cu varicela pot transmite virusul prin atingere, dupa ce aceasta si-a atins eruptiile, a tusit sau a stranutat, dar poate sa transmita virusul si prin aer. Virusul se poate transmite si prin contactul direct cu lichidul din bubite inainte ca acestea sa faca crusta.

Este varicela periculoasa?

Pentru copii sanatosi, varicela este mai mult o bataie de cap decat o amenintare reala. In cazuri rare, copii pot face anumite complicatii grave la varicela, cum ar fi o infectie bacteriana a pielii, pneumonie, encefalita sau umflarea creierului.

Daca si copilul tau are varicela, apeleaza la medic daca e mai bolnav decat te asteptai, daca face febra dupa primele zile, daca eruptia se extinde la ochi sau daca pielea din jurul eruptiilor devine umflata, dureroasa sau foarte rosie.

In cazul in care copilul tau are un sistem imunitar slabit de o boala cronica, cum ar fi leucemia sau pentru ca a luat doze mari de steroizi pe cale orala (pentru astm de exemplu), infectia poate cauza complicatii grave.

O masura de protectie este injectia cu virusul imuno-globulin sau vaccinul pentru varicela, dar aceasta este folositor doar putin timp dupa expunere.

Daca sistemul imunitar al bebelusului tau e compromis, suna doctorul la primul semn de varicela sau daca a fost in preajma unei persoane bolnave de varicela.

Adultii care fac varicela pot sa fie foarte bolnavi si vor avea un risc mare la complicatii cum ar fi pneumonia bacteriana. Daca esti gravida si nu ai avut inca varicela, intreaba doctorul ce precautii ar trebui sa-ti iei sau ce sa faci daca ai fost expusa.

Ce este zona zoster?

Acelasi virus care cauzeaza varicela poate provoca o eruptie dureroasa numita zona zoster. Cand copilul are varicela, virusul ramane in corp si poate sa reapara sub forma de zona zoster dupa mai multi ani. Aceasta boala apare la 1 din 10 adulti care fac varicela in primii ani de viata.

Exista vreun mod de a preveni varicela?

Da. Un vaccin este disponibil din anul 1995, si se recomanda ca majoritatea copiilor sa faca acesta vaccin la 12-15 luni, cu repetarea vaccinului la 4 – 6 ani dupa aceea.

Vaccinul cauzeaza putine efecte secundare la copii sanatosi si previne cazurile grave de varicela la 95% din cazuri. Vaccinul nu este recomandat in cazul in care copilul tau are o reactie alergica severa la gelatina.

la antibioticul neomicina sau atunci cand este mai in varsta daca a mai facut o doza de vaccin.

Daca bebelusul tau are cancer sau orice boala care afecteaza sistemul imunitar, daca a avut recent nevoie de o transfuzie de sange sau a luat doze mari de steroizi orali, doctorul va evalua cu atentie starea copilului de sanatate si va decide daca e bine ca acesta sa faca vaccinul.

Cum sa tratez varicela la copilul meu?

Tine copilul acasa, nu il duce la gradinita pana cand bubitele fac crusta si acesta nu mai este contagios si pentru a-i acorda timp sa se refaca.

Din pacate, copii sunt cei mai contagiosi cu o zi sau doua inainte de aparitia eruptiei cutanate, de obicei inainte ca parintii sa stie ca acesta are varicela.

Cat timp copilul se reface e bine sa incerci sa-i reduci senzatia de macarime, prin bai reci la 3-4 ore cu bicarbonat de sodiu sau faina de ovaz (facuta special pentru baie).

Poti folosi si ovaz nefiert, dar leaga-l intr-un saculet inchis si apoi pune-l in apa. Dupa baie aplica-i lotiune cu calamina pe eruptii pentru a reduce mancarimea.

Stiu ca pare o sarcina imposibila, dar incearca sa-l opresti pe copilul tau sa se scarpine, deoarece acest lucru incetineste procesul de vindecare si pot ramane cicatrici pe piele.

Scarpinatul eruptiilor duce la infectii. Pastreaza unghiile copilului mici, acest lucru poate ajuta.

Administreaza-i copilului tau doza corespunzatoare de acetaminofen sau ibuprofen pentru a-i reduce febra. Nu-i da aspirina, deoarece poate provoca sindromul Reye, o boala rara, dar mortala.

Daca bebelusul tau se simte rau, cere sfatul medicului in privinta administrarii unor antihistemic pentru reducerea mancarimii.

Medicii pot prescrie un medicament antiviral numit aciclovir pentru tratarea varicelei, dar acesta nu este recomandat copiilor sanatosi. Pentru copii cu un sistem imunitar slab administrarea aciclovirului poate fi cruciala.mai mult...

Eruptia cutanata datorita caldurii

Afla ce este eruptia cutanata si cum se manifesta pe pielea copilului in timpul verii. Cauze ale eruptiei la bebelusi si tratamentul eruptiei cutanate

Ce este eruptia cutanata datorita caldurii?

Eruptia cutanata datorita caldurii, numita si "eruptia cutanata de vara", este o eruptie care apare pe piele atunci cand corpul copilului se supraincalzeste.

Umflaturile sunt rosii si apar in special pe pielea deschisa la culoare. Aceste eruptii cutanate din cauza caldurii apar la copii de toate varstele, dar cel mai frecvent acestea apar la copii mici.

Eruptiile apar mai des in zonele unde hainele sunt stranse pe corp, sau pe piept, stomac, gat, picioare sau fese. Daca bebelusul poarta caciula, eruptiile pot aparea si pe frunte.

Ce cauzeaza eruptia cutanata?

Bebelusul tau transpira pentru a-si raci temperatura corpului, iar daca transpira foarte mult, porii se infunda si apar eruptiile cutanate datorita caldurii. Bebelusii si copii mici sunt cei mai expusi la eruptii cutanate datorita caldurii, deoarece acestia au pori mai mici decat adultii.

Cand vremea este fierbinte si umeda, eruptiile cutanate la bebelusi sunt intalnite des, dar acestea pot aparea si pe perioada iernii, daca bebelusul este imbracat cu multe straturi de haine sau daca are febra.

Este eruptia cutanata ceva serios?

Nu, dar este un semn ca corpul copilului este supraincalzit. Supraincalzirea corpului poate duce la probleme serioase ca accidentul vascular cerebral datorita caldurii.

Eruptiile cutanate datorita caldurii sunt dureroase?

Nu, de obicei aceste nu sunt dureroase, dar dau senzatia de mancarime, iar aceste portiuni sunt sensibile la atingere.

Citeste mai departe despre cum sa tratezi eruptia cutanata la bebelusi.mai mult...

Cum sa tratezi eruptia cutanata

Vara probabilitatea ca bebelusul sa aiba o eruptie cutanata cresc. Iata care este tratamentul potrivit pentru eruptiile de pe pielea bebelusului.

Incepe prin racirea corpului bebelusului, imbracandu-l in haine mai lejere si punandu-l intr-o camera aerisita sau intr-un loc unde razele soarelui nu ajung.

Poti sa pui copilul pe un prosop de bumbac care absoarbe transpiratia si poti pune comprese cu apa pe zonele afectate. O baie cu praf de copt poate ajuta. Mai bine lasa-l sa se usuce pe un prosop decat sa-l stergi cu acesta si nu folosi unguente sau creme pe zonele afectate de eruptii.

Daca e cald pe timpul noptii, foloseste aparatul de aer conditionat sau un ventilator in camera copilului. Daca folosesti ventilatorul, pune-l astfel incat acesta sa simta aerul rece, dar nu sa ajunga direct pe copil, deoarece risca sa se imbolnaveasca.

Taie unghiile copilului astfel incat sa nu poata sa se scarpine daca eruptia incepe sa-l manance. Poti chiar sa-i pui pe maini sosete astfel vei fi sigura ca acest lucru nu se va intampla in timpul somnului.

Cum poti preveni eruptiile cutanate datorate caldurii?

Incearca sa pastrezi o temperatura optima in camera copilului, imbraca-l cu haine lejere, mai ales cand temperaturile sunt mari sau vremea este umeda. Fibrele naturale, cum ar fi bumbacul, absorb transpiratia mai eficient decat cele sintetice. Incerca sa eviti scutecele cu plastic pe margine si pantalonii din material plastic.

Evita folosirea pudrii de talc pe pielea bebelusului deoarece nu o lasa sa respire.

Cand ai contact cu bebelusul, evita imbracamintea din materiale care ar putea provoca iritatii, cum ar fi lana.

Cand afara e o zi torida, incearca sa tii copilul in interiorul casei, intr-un loc racoros, incerca sa-l feresti de caldura soarelui.

Asigura-te ca acesta este bine hidratat prin alaptare sau laptele pe care i-l dai.

Verifica daca bebelusul nu este supraincalzit, punandu-i mana pe piele pentru a simti mai bine daca este umed sau cald.

Trebuie sa duc copilul la doctor daca acesta are eruptii cutanate din cauza caldurii?

Daca iritatia nu dispare in cateva zile sau daca bebelusul face febra este bine sa consulti un medic.mai mult...

Cum sa tratezi acneea la bebelusi

Acneea la copii este o afectie des intalnita in randul bebelusilor. Iata ce poti face pentru a te asigura ca pielea bebelusului tau este mereu curata si fina.Acneea la nou-nascuti este un lucru comun, de fapt unul din trei, in primele luni de viata o au. Aceasta apare pe obrazul copilului, sunt puncte albe inconjurate de roseata, de asemenea apare pe barbie, frunte sau pe spate. Acneea la bebelusi este inofensiva si trece de obicei in cateva saptamani.

Instructiuni:

Pasul 1: Identifica eruptia de pe fata copilului ca fiind acnee. Pielea va fi rosiatica acoperita cu puncte mici albe.

Pasul 2: Spala cu grija fata copilului o data pe zi, daca il speli mai des pielea copilului se poate irita.

Pasul 3: Incearca sa mentii fata copilului cat mai curata.

Pasul 4: Sterge grasimea de pe fata copilului cu un servetel uscat, de cate ori este nevoie.

Sfaturi si avertismente:

- In cazul in care un cos devine rosu si imflamat suna pediatrul, deoarece este posibila aparitia unei infectii.

- Nu folosi ulei sau creme pe pielea copilului, deoarece acestea ar putea agrava acneea.

- Nu freca fata bebelusului, poate cauza iritatii si ar putea agrava situatia

- Nu folosi solutii pentru tratarea acneei pentru bebelusul tau.mai mult...
>

Mononucleoza

Mononucleoza, o boala dificil de prevenit si ale carei complicatii seamana cu o raceala comuna, avand insa consecinte mai grave.

Mononucleoza este o boala infectioasa des intalnita la adultii tineri si adolescenti. Este cauzata de virusul Epstein-Barr.

Infectarea se realizeaza prin schimbul de lichide corporale ca rezultat al tusei, stranutului sau sarutului.

Perioada de incubare este de obicei de 6 saptamani.

Simptome si semne

Simptomele mononunecolezei sunt febra, dureri de gat, amigdale inflamate, dureri de cap, glande umflate in gat, axile sau zona inghinala.

Copilul va avea o stare generala proasta, oboseala, greata si pofta scazuta de mancare. Unii vor manifesta o eruptie de culoare rosie pe intreg corpul.

Bebelusii nu vor avea simptome grave sau chiar nu vor manifesta simptome deloc. Boala se va manifesta ca o raceala, cu febra, curgerea nasului, tuse, oboseala si pofta scazuta de mancare.

Complicatii

Mononucleoza cauzeaza unele complicatii.

Durerile de gat si inflamarea amigdalelor ingreuneaza ingerarea lichidelor, fapt ce poate duce la deshidratare. Astfel, este posibil ca spitalizarea sa fie necesara pentru administrarea lichidelor intravenos.

Aceasta boala cateodata provoaca inflamarea ficatului si dureri in partea dreapta a corpului, cat si icter (ingalbenirea pielii), greata, voma sau pofta scazuta de mancare.

Splina, localizata in partea dreapta a abdomenului, poate sa fie si aceasta afectata. Se poate inflama si sparge provocand sangerari in abdomen.

In cazuri rare, acelasi virus poate sa cauzeze meningita, paralizie faciala periferica, inflamarea muschiului si anemie.

Prevenire

Mononucleoza este dificil de prevenit. Igiena corecta a mainilor ajuta la prevenirea raspandirii infectiei si a altor boli.

Nu exista niciun vaccin impotriva mononucleozei, dar o data ce copilul s-a infectat va primi imunitate pe viata.mai mult...

Otita

Acumularea lichidului in urechea medie, otita, este o infectie des intalnita la copii. In mod normal, lichidul se scurge afara din urechea medie prin partea inferioara a nasului si a gatului prin trompa lui Eustachio.

In timpul racelilor sau a altor infectii respiratorii, lichidul se acumuleaza in urechea medie. Acesta se blocheaza in urechea medie atunci cand inflamatia membranelor mucoasei blocheaza trompa lui Eustachio.

Infectiile urechii apar atunci cand virusurile si bacteriile infecteaza acest lichid.

In cazul otitei medii cu efuziune, lichidul se ingroasa si ramane in urechea medie dupa infectia respiratorie a disparut. Nu se cunoaste cauza exacta a acestei acumulari, dar se crede ca legatura genetica joaca un rol important.

Simptome si semne

Lichidul din urechea medie nu provoaca neaparat simptome. Totusi, acesta poate provoca pierderea temporara a auzului. Copilul pare ca nu este atent, nu raspunde cand i se vorbeste si vorbeste tare.

Copiii mai mari spun ca simt ca si cum ar avea vata in ureche. Daca aceasta este o problema cronica, lichidul din urechea medie poate afecta dezvoltarea limbajului copilului.

Complicatii

Lichidul acumulat in urechea medie poate cauza probleme cu auzul. Trebuie sa contactezi medicul daca suspectezi ca auzul copilului este slabit sau daca prezinta semne ale unei infectii a urechii manifestate prin febra si durere de cap.

Tratament

Dupa o infectie a urechii, copilul trebuie controlat pentru a verifica daca lichidul a ramas in urechea medie.

Daca ai observat unele probleme auditive la copilul tau, trebuie sa consulti un medic. Acesta il va examina cu un instrument special numit otoscop. Va putea observa astfel timpanul si miscarile sale si daca s-a acumulat lichid in urechea medie.

In cazul acestei acumulari, medicul va recomanda niste medicamente care ajuta la scurgerea lichidului din urechea medie. Daca lichidul nu dispare in termen de 2-3 luni, copilul trebuie examinat de catre un ORL-ist. Acesta va decide daca va plasa niste tuburi de plastic prin timpan, care usureaza scurgerea lichidului din urechea medie.

Plasarea acestor tuburi in ureche depinde de cat timp lichidul a ramas blocat in urechea medie, de cate infectii a avut copilul sau daca i-a fost afectat auzul. Acestea cad in cele din urma, iar un doctor trebuie sa le monitorizeze pozitia in mod regulat. Copiii cu astfel de tuburi in ureche trebuie sa evita intrarea apei in urechi deoarece aceasta poate cauza unele infectii.

Prevenire

Medicul trebuie sa consulte urechile copilului dupa o infectie. Daca exista semne de acumulare a acestuia in urechea medie, copilul trebuie consultat in urmatoarele luni pentru a vedea evolutia lichidului. Trebuie sa ai in vedere faptul ca lichidul se afla in spatele timpanului si nu este afectat de inot sau bai.

Cu cat mai putine infectii ale urechii are copilul, cu atat va fi mai scazut riscul de acumulare a lichidului.

Copilul nu trebuie sa stea in preajma fumului de tigara, deoarece acesta creste riscul de contractare a infectiilor.

Cand copilul este racit, trebuie sa-i administrezi picaturi in nas pentru a-l descongestiona si pentru a preveni astfel infectiile la nivelul urechii.

Invata-l pe copil inca de mic sa-si sufle nasul.

Daca acesta respira pe gura, sforaie sau are dificultati in respiratie noaptea, este posibil sa aiba adenoizi largiti. Acestia pot sa cauzeze infectii repetate la nivelul urechii sau alte probleme.mai mult...

Copii si supradoza de antibiotice

Desi raceala copilului te poate panica, nu recurge imediat la antibiotice. Citeste sfaturile de mai jos si discuta cu medicul efectele pe termen lung ale acestora. In fiecare an cel putin un membru al familiei raceste sau are o infectie mai mult sau ma putin banala. Cu toate ca raceala este rareori alarmanta, cum reactionezi cand copilul tau este bolnav?

Multi parinti se asteapta ca la cel mai mic semn de raceala copilului sa ii fie prescrise antibiotice. Unii parintii sunt chiar revoltati daca parasesc cabinetul medical fara o reteta.

Cum functioneaza antibioticele

Antibioticele, folosite pentru prima data in 1940, sunt una dintre cele mai utile descoperi ale medicinei. Insa supradozarea cu acestea duce la dezvoltarea de bacterii care devin imune la orice tip de tratament antibiotic care a functionat in trecut.

In plus, copii care iau antibiotice in mod constant sunt susceptibili la diaree si la probleme cu stomacul.

Pentru a intelege cum functioneaza antibioticele trebuie sa stii care sunt grupele principale de microbi care imbolnavesc oamenii: bacteriile si virusii.

Bacteriiile sunt organisme care traiesc ca o celula singulara. Bacteriile se afla peste tot si majoritatea nu ataca sistemul imunitar, ci chiar din contra. Lactobacilul care se afla in intestinul uman, ajuta la digerarea mancarii.
Insa unele bacterii au un efect negativ si invadeaza organismul uman, inmultindu-use si amestecandu-se in procesele organismului.
Antibioticele sunt eficace impotriva bacteriilor deoarece omoara aceste microorganisme si le opresc cresterea si reproducerea.

Virusii pe de alta parte sunt particule care contin material genetic infasurat in proteine. Virusii traiesc si se reproduc doar dupa ce au invadat celulele umane.
Cel mai adesea virusii sunt omorati de sistemul imunitar inainte de a cauza boli. Este totusi important de stiu ca virusii nu raspund la interventia antibioticelor.

De ce trebuie evitat supradozajul cu antibiotice?

A lua antibiotice pentru raceala sau alte infectii virale nu doar ca nu functioneaza, dar creeaza de asemenea bacterii care devin mai puternice la efectul antibioticelor.
Bacteriile rezistente au nevoie de medicamente mai puternice pentru a fi tratate.

Pentru a miscora riscul supradozajului cu antibiotice:

Trateaza doar infectiile bacteriene. Intreaba medicul daca raceala copilului este bacteriala sau virala si alege optiunea de a lasa sistemul imunitar sa se lupte daca infecta este una virala.
In cazul in care infectia este una bacteriala urmeaza tratamentul cu antibiotice la orele fixate si nu refolosi antibioticele ramase la urmatoarea raceala.

Foloseste medicamente in mod corespunzator. Nu te astepta ca copilul sa se faca bine in primele doua zile. Efectul antibioticelor se face resimtit in medie cam la 3 zile dupa inceperea tratamentului.

Ia masuri din timp pentru a combate infectiile . Incurajeaza spalarea mainilor inainte de masa si convinge copilul sa consume multe fructe si legume. mai mult...

Cum tratam infectia urinara

Desi poate parea banal, infectia urinara poate avea complicatii pe termen lung. Afla ce trebuie sa faci pentru ca copilul tau sa fie ferit de posibile surse de infectie.

Infectia urinara reprezinta inflamarea tractului urinar. Boala este mai des intalnita la fete decat la baieti.
Daca infectia afecteaza uretra si vezica, atunci se numeste cistita.
Daca afecteaza ureterele, pelvisul sau rinichii, atunci se numeste pilonefrita.
Boala este cauzata de unele bacterii, cele mai des intalnite fiind bacteriile intestinale E.coli, Klebisella si Proteus.
Spatiul dintre anus si deschiderea uretrei este foarte mic la fete, iar bacteriile intestinale pot infectia mai usor tractul urinar decat la baieti.

Simptome si semne

Simptomele asociate cu infectia tractului urinar difera in functie de varsta copilului. Copiii mai mici au febra, stare generala proasta si apetit scazut.
Copiii mai mari au dureri sau o senzatie de usturime la urinare si urinare frecventa, dar in cantitati mici. In plus, unii copii au dureri abdominale.
In cazul pilonefritei copilul are febra mare, dureri de spate si stare generala proasta. Alte simptome sunt: diaree, varsaturi si irascibilitate. Urina are un miros patrunzator.

Complicatii

Cistita nu este o boala grava, dar pilonefrita poate afecta tesutul rinichilor.
Unii copii au predispozitie la infectii urinare din cauza unor defecte anatomice ale ureterelor.
Infectiile urinare repetate pot cauza leziuni permanente ale rinichilor.
Infectiile urinare inregistrate la bebelusi si nou-nascuti pot cauza septicemie, prin intrarea bacteriei in vasele de sange.

Tratament

Copilul trebuie consultat de un medic daca a contractat o infectie urinara.
Trebuie sa iei o mostra de urina pentru analiza. Medicul va examina mostra si va determina care bacterie este responsabila pentru infectie. Astfel, va putea prescrie cel mai eficient antibiotic.
Analizand istoricul medical, varsta si sexul copilului, medicul va hotari daca internarea si investigariile suplimentare sunt necesare.
Bebelusii cu simptome ale pilonefritei trebuie internati.
Tratamentul cu antibiotice trebuie administrat in conformitate cu indicatiile medicului.
Daca nu observi imbunatatirea starii sale de sanatate dupa 2-3 zile de tratament, atunci trebuie sa apelezi la medic din nou.
Poti sa-i dai copilului medicamente impotriva durerilor si incurajeaza-l pe copil sa bea multe lichide.

Prevenire

Hainele stramte si baile cu bule pot cauza infectii urinare.
Sapunurile puternice pot cauza iritarea mucoasei din jurul uretrei si ii face pe copii susceptibili la infectii urinare.
Copiii trebuie invatati sa practice o buna igiena a corpului.mai mult...

Copiii si bolilele genetice: Drepanocitoza

Boala genetica a copiilor este transmisa prin ADN. Fiecare pacient se manifesta diferit, insa iata ce poti face cand copilul tau sufera de drepanocitoza.

Drepanocitoza este o boala genetica care schimba forma hemoglobinei (celulelor sangelui care transporta oxigenul) intr-una alungita asemanatoare unei seceri.

Aceste celule anormale sunt fragile si se blocheaza in vasele mici de sange, cauzand dureri, anemie, infectii si leziuni ale organelor. Celulele sanguine nu pot circula prin vasele de sange la fel de usor ca hemoglobina sanatoasa. Astfel, acestea transporta mai putin oxigen in corp. In plus, celulele anormale sunt distruse mai repede in splina, cauzand aparitia anemiei.

Boala se poate prezenta intr-o forma usoara la unii oameni, dar altii pot avea complicatii serioase si necesita spitalizare frecventa.

Simptome, semne si complicatii

Simptomele acestei boli sunt diferite la fiecare pacient. Majoritatea vor prezenta anemie, piele palida, oboseala si puls rapid.

Crizele de durere apar in corp din cauza infectiilor sau din cauza faptului ca hemoglobina blocata in vasele de sange nu poate transporta sangele la organe.

Complicatiile acestei boli sunt, in principal, infectiile bacteriene care necesita spitalizare si tratament cu antibiotice. Aceste infectii cauzeaza pneumonie, infectii ale sinusurilor si urechilor.

Splina isi mareste dimensiunile deoarece functioneaza mai mult decat de obicei pentru a elimina hemoglobina anormala. Aceasta cauzeaza dureri abdominale.

Sindromul mana-picior reprezinta o alta complicatie a bolii care apare atunci cand celulele rosii se blocheaza in vasele de sange din maini si picioare. Acestea se umfla si bolnavul prezinta febra. Vasele de sange blocate din creier cauzeaza atac cerebral. Semnele acestuia sunt dureri de cap, paralizie, convulsii si pierderea cunostintei.

Tratament

Trebuie sa apelezi la un medic daca cineva din familie are aceasta boala sau daca este purtator si daca observi aceste simptome la copilul tau.

Boala se diagnosticheaza cu ajutorul unor analize de sange.

In afara de transplantul de maduva, nu exista alt tratament pentru drepanocitoza.

Copilul bolnav trebuie examinat in mod regulat de catre doctor.

Poti sa-i dai copilului medicamente pentru durere si penicilina pentru a reduce riscul infectiilor.

Suplimentele alimentare si acidul folic stimuleaza producerea celulelor rosii.

Trebuie sa apelezi la un medic daca observi semne ale unor complicatii ale bolii.

Ocazional, copilul va avea nevoie de transfuzii de sange pentru inlocuirea celulelor rosii distruse.

Prevenire

Drepanocitoza nu poate fi prevenita deoarece este o boala genetica.

Trebuie sa discuti cu medicul despre tratamentul cu antibiotice pentru prevenirea infectiilor si despre unele vaccinuri impotriva

Septicemia

Septicemia este o boala rara, dar grava, care are loc ca urmare a infectiilor din sange provocate de anumite bacterii care produc toxine.

Infectia poate sa debuteze oriunde in corp.

Locurile in care bacteriile pot intra in sange sunt plamanii, intestinele, tractul urinar, pielea sau tractul respirator superior (urechi, nas, gat). Deoarece sangele infectat traverseaza tot corpul, toxinele eliberate de catre bacterii pot afecta alte sisteme de organe. Toxinele cauzeaza o reactie a sistemului imunitar care poate sa ajunga sa se atace pe sine.

Daca nu se trateaza, septicemia cauzeaza insuficiente multiple ale organelor si soc septic (insuficienta circulatorie).

Bacteriile care pot cauza septicemie sunt pneumococcus, meningococcus, salmonella sau stafilococul auriu.

La nou-nascuti si alte tipuri de bacterii pot cauza septicemie: E.coli, listeria sau streptococul grup B.

Simptome si semne

Septicemia apare pe parcursul altei infectii si se prezinta cu simptome asemanatoare acelei infectii.

Primele semne ale septicemie sunt febra si starea generala proasta. Simptomele asociate sunt pofta scazut de mancare, eruptii, varsaturi, diaree, oboseala si lipsa de energie.

Bebelusul care are febra, nu vrea sa manance, este letargic si irascibil si plange atunci cand este luat in brate trebuie consultat de medic deoarece prezinta simptome ale septicemiei.

Nou-nascutii in primele doua luni de viata pot sa aiba septicemie fara febra sau pot avea temperatura mai scazuta decat in mod normal.

Leziunile cu mici sangerari in piele sunt semne de alarma care prezic septicemie deoarece insotesc infectiile cu diferite bacterii, mai ales meningococ. Acestea sunt rosii si inchise la culoare si pot aparea oriunde pe piele. Chiar daca se aplica presiune cu degetul pe ele vor fi vizibile.

Meningita si septicemie pot sa apara in acelasi timp, mai ales cand infectia este cauzata de meningococ. Simptomele clasice ale meningitei sunt durerile de cap, febra si gatul rigid.

Complicatii

Septicemia este o boala grava care poate provoca moartea pacientului. Este extrem de important administrarea urgenta a antibioticelor intravenos.

Organele corpului sunt afectate de septicemie care poate cauza insuficienta respiratorie, insuficienta renala sau leziuni pe creier.

Sangerarile necontrolate, cheagurile de sange sau pierderea cunostintei sunt posibile complicatii ale septicemei.

Tratament

In cazul in care suspectezi ca simptomele copilului tau sunt rezultatul septicemiei, trebuie sa apelezi urgent la un medic sau la ambulanta.

Copilul bolnav de septicemie trebuie internat in spital pentru asistenta si terapie intensiva cu antibiotice, lichide administrate intravenos, etc.

Medicul va face unele teste de sange pentru a determina care bacterii se afla in sangele copilului tau. Daca medicul suspecteaza ca boala copilului este cauzata de meningococ, este necesara o punctie lombara (luarea unei mostre de lichid din sira spinarii).

Prevenire

Unele vaccinuri protejeaza impotriva bacteriilor care pot cauza septicemie sau meningita.

Femeile insarcinate pot fi testate pentru streptococul grup B inainte de nastere. Mamele purtatoare a acestei bacterii pot fi tratate cu antibiotice pentru a preveni raspandirea infectiei la copil.

In cazul confirmarii diagnosticului septicemiei, ceilalti membri ai familiei sau persoanele cu care copilul a intrat in contact trebuie tratate pentru a preveni raspandirea infectiei.mai mult...

Sinuzita

Sinuzita reprezinta infectia sinusurilor, cavitati aflate in spatele oaselor fetei. Sunt considerate componente ale sistemului respirator, sunt conectate cu nasul si permit scurgerea mucusului catre gat.
Cand sinusurile sunt inflamate si umflate, scurgerea mucusului este blocata. Acest blocaj permite adunarea bacteriilor in sinusuri, cauzand astfel infectii.
Bacteriile care cauzeaza infectii ale sinusurilor sunt streptococcus pneumoniae, moraxella catarrhalis sau haemophilus influenzae.
Sinuzita se intalneste mai des la adulti decat la copii, deoarece sinusurile nu sunt dezvoltate complet la copiii mai mici.

Simptome si semne

Boala debuteaza ca o infectie respiratorie normala care se manifesta prin curgerea nasului, stranut si tuse. Mucusul din nas este transparent, dar isi schimba culoarea si se ingroasa.
Apare durerea in zona sinusurilor din cauza presiunii crescande din aceasta zona. Durerea se agraveaza cand copilul se apleaca in fata.
Copilul poate sa aiba febra si dureri de cap.
Sinuzitele sunt dificil de diagnosticat. La copii, tusea combinata cu nasul care curge ce persista mai mult de 10 zile sunt considerate semne ale sinuzitei.
Cateodata sinuzita apare dintr-o data, manifestandu-se prin nas congestionat, mucus galben sau verde si febra mare.
Infectarea sinusurilor maxilare poate cauza dureri ce se confunda cu durerile de dinti.
Durerile cronice in zona fruntii pot fi cauzate de sinuzita.

Complicatii

Sinuzitele rareori cauzeaza complicatii. Totusi, aceasta se poate raspandi si in alte parti din jurul sinusurilor, inclusiv la ochi, creier sau oasele fetei. Copilul nu se va simti bine deloc. Va avea febra, se va plange de dureri faciale, va fi umflat si rosu in zona afectata. In acest caz, trebuie sa contactezi medicul de urgenta.

Tratament

Trebuie sa contactezi medicul daca ai observat manifestarea acestor simptome la copilul tau.
Daca acesta confirma diagnosticul de sinuzita, va prescrie un tratament cu antibiotice. Tratamentul trebuie respectat intocmai cu indicatiile medicului.
Picaturile nazale vor lubrifia membrana mucoasa din nas si va ajuta la deschiderea sinusurilor.
Poti sa-i administrezi copilului paracetamol sau ibuprofen pentru alinarea durerii si scaderea febrei.
Trebuie sa apelezi la un medic in cazul in care nu observi o imbunatatire a starii de sanatate a copiluui sau daca observi inflamarea pielii din jurul sinusurilor.

Prevenire

Sinuzitele apar ca niste complicatii ale racelilor si sunt dificil de prevenit.
Nu trebuie sa-l expui pe copil la fumul de tigara, deoarece acesta mareste riscul infectiilor respiratorii.
Foloseste un umidificator pentru a evita aerul inchis in timpul iernii. Acesta poate usca membranele mucoase ale sinusurilor.mai mult...

Copii si aftele bucale

Afta bucala

Afta bucala este o infectie a gurii cauzata de o ciuperca numita Candida albicans. Este o boala des intalnita la nou-nascuti si bebelusi.

Aceasta ciuperca este intotdeauna prezenta in cantitati mici in gura, dar in anumite situatii se inmulteste. Ciupercile se inmultesc atunci cand copilul este bolnav sau urmeaza un tratament cu antibiotice.

Simptome si semne

In timpul infectarii cu afta, apar pete neregulate pe partea interioara a obrajilor, pe limba, buze, gingii sau pe cerul gurii.

Sub aceste pete tesutul din gura este rosu si sangereaza usor.

Copilul are dureri in gura care cauzeaza dificultati la inghitire.

Complicatii

Daca afta este dureroasa si nu se trateaza, copilul poate suferi din cauza deshidratarii deoarece nu poate consuma mancare.

Tratament

Copilul care prezinta semne ale aftei trebuie consultat de un medic.

Medicul va prescrie niste medicamente pentru tratarea aftei. Acestea se administreaza sub forma de picaturi in gura copilului.

Tratamentul dureaza o saptamana, dar trebuie repetat si dupa ce eruptia a disparut.

Trebuie sa apelezi la un medic in cazul in care copilul nu are pofta de mancare sau daca starea sa nu se imbunatateste.

Prevenire

Afta bucala poate sa apara la copiii care urmeaza un tratament cu antibiotice.

Sterilizeaza biberoanele si suzetele pentru a evita aparitia infectiilor.mai mutl..

Scarlatina

Scarlatina este o boala infectioasa des intalnita la copii cauzata de bacteria streptococ grup A.
Se manifesta printr-o infectie a gatului si o eruptie care cuprinde tot corpul.
Bacteriile care infecteaza gatul elibereaza o substanta o toxina care cauzeaza eruptii pe corp. In cazuri rare, scarlatina este rezultatul unei infectii a pielii (impetigo) cauzata de aceeasi bacterie.
Desi multi copiii contracteaza infectii la gat, doar o mica parte din acestia au scarlatina. Scarlatina apare mai rar deoarece doar o parte din bacteriile din acest grup produc toxina care cauzeaza eruptia.
Boala se transmite prin picaturile eliberate de persoana bolnava in aer prin stranut sau tuse si prin contact direct cu fluide din corp, cum ar fi saliva.
Perioada de incubare este de mai putin de o saptamana. Eruptia izbucneste de obicei a doua zi dupa infectie.
Unii oameni sunt purtatori cronici ai bacteriei care cauzeaza scarlatina, adica au bacteria in corp, dar nu se imbolnavesc. Acesti purtatori rareori raspandesc infectia la altii.

Simptome si semne

Scarlatina debuteaza cu dureri de gat, febra peste 38,3°C, dureri de cap si noduli limfatici imflati in zona gatului.
Amigdalele isi maresc dimensiunile si au invelis alb; copilul va spune ca are dureri cand vrea sa inghita.
Copilul cu infectie la gat se simte rau, are dureri de stomac, greata si dureri de cap. Diareea, curgerea nasului, tusea sau alte simptome ale raceli sunt neobisnuite. La debutul infectiei limba este acoperita de un invelis albicios sau galbui care se exfoliaza dupa o vreme si coloreaza limba intr-un rosu puternic.
Eruptia acopera corpul intr-o culoare rozalie cu mici vezicule. Aceasta se observa cel mai bine in cutele pielii, in jurul gatului, pe axile, in zona inghinala sau pe partea interioara a coatelor.
Eruptia se albeste si provoaca mancarimi. Apare la inceput pe gat si pe fata, dar zona din jurul gurii nu este afectata. Apoi eruptia se raspandeste pe corp.
Dupa cateva zile eruptia dispare. Pe masura ce aceasta dispare, pielea se exfoliaza, in special in zona inghinala si pe degete; aceasta poate dura pana la 10 zile.

Complicatii

Scarlatina poate cauza complicatii grave daca nu se trateaza. Infectia gatului se poate raspandi in alte zone, inclusiv in urechi, amigdale sau sinusuri.
Amigdalele infectate se transforma intr-o infecte mai grava numita abces periamigdalian care necesita drenaj.
Bacteria se poate raspandi in sange cauzand septicemie si infectarea altor organe din corp. Febra reumatica si endocardita sunt boli cardiace grave cauzate de infectii netratate. Acestea pot sa cauzeze artrita sau o infectie a rinichilor numita glomerulonefrita.
Trebuie sa apelezi intotdeauna la un medic daca observi posibile semne ale complicatiilor scarlatinei la copilul tau.

Tratament

In cazul in care copilul prezinta semne ale scarlatinei, trebuie sa apelezi neaparat la medic pentru un consult. Acesta va examina gatul copilului si va lua o mostra din gat pentru analiza. In cazul in care diagnosticul este scarlatina, copilul va primi tratament cu antibiotice, de obicei penicilina (daca nu este alergic la penicilina). Medicamentele trebuie administrate respectand indicatiile medicului si tratamentul trebuie dus pana la final, chiar daca starea copilului se imbunatateste.Poti sa-i dai copilului paracetamol sau ibuprofen pentru alinarea febrei.
Copilul trebuie sa bea multe lichide.
Alimentele solide sunt greu de inghitit din cauza infectiei din gat. Astfel, alimentele moi sunt cele mai bune de consumat.
Copiii mai mari pot sa faca gargara cu apa calda cu sare.
Eruptia nu necesita tratament.
Trebuie sa apelezi la medic daca starea copilului nu s-a imbuntatatit dupa tratamentul cu antibiotice.

Prevenire

Contractarea infectiei cu streptococ este dificil de prevenit. Copilul bolnav trebuie izolat de restul familiei pentru a preveni raspandirea infectiei.
Trebuie sa te speli bine pe maini dupa fiecare contact cu copilul.
Membrii familiei care prezinta semne ale infectiei trebuie testati.
Copilul nu trebuie sa mearga la scoala sau gradinita cel putin o zi de la inceputul tratamentului. Dupa un tratament de 24 de ore cu antibiotice copilul nu mai este considerat contagios.
Pentru a se putea intoarce la scoala, copilul trebuie sa se simta bine si sa nu mai aiba febra.mai mult...

Scabia

Scabia este o infectie a pielii, deosebit de contagioasa, care se raspandeste prin atingerea pielii bolnavului. Afla cum sa iti protejezi copilul de aceasta infectie.

Scabia este o infectie a pielii cauzata de niste paraziti care provoaca mancarimi intense.
Boala se declanseaza atunci cand acesti paraziti isi depun ouale in piele. Dupa 3-8 zile ies alti paraziti care se deplaseaza la suprafata pielii ca sa se dezvolte si sa se inmulteasca.
Femelele apoi isi depun ouale in piele si continua acest ciclu al inmultirii.
Scabia este foarte contagioasa si apare in mici epidemii in scoli sau gradinite. Se raspandeste prin contact direct cu pielea bolnavului si prin purtarea hainelor, paturilor sau a altor obiecte folosite de persoana infectata.
Scabia se poate raspandi si prin contact sexual.
Perioada de incubare a infectiei este intre 4-6 saptamani.

Simptome si semne

Principalul simptom al scabiei este mancarimea intensa care apare dupa o luna de la infectare. Mancarimea se inrautateste pe timpul noptii, in timpul verii calduroase sau dupa o baie calda.
Parazitii sunt microscopici si nu se pot vedea cu ochiul liber, dar tunelele pe care le fac in piele pot fi vazute. Acestea arata ca niste linii subtiri rosii si inflamate, in special dupa scarpinare.
Eruptia este alcatuita din mici vezicule care se inrosesc de la scarpinat. Tunelele se regasesc intre degete sau pe partea interioara a incheieturilor. Scabia poate fi vazuta si in jurul ombilicului, pe coate, glezne sau pe fund. Copiii mici au eruptii si pe palme, gat sau cap.

Complicatii

Scabia nu cauzeaza complicatii, dar este foarte contagioasa si poate infecta mai multe persoane din aceeasi casa.
Scarpinarea determina raspandirea bolii pe alte parti ale corpului. Aceste mancarimi pot sa cauzeze impetigo, o infectie bacteriana a pielii.

Tratament

Trebuie sa apelezi la un medic daca observi aceste simptome la copilul tau. Pentru a stabili diagnosticul medicul va lua o mostra de paraziti din piele si le va analiza la microscop. Medicul va prescrie un tratament sub forma de crema sau lotiune aplicata pe piele pentru a omori parazitii. Crema trebuie aplicata pe intreg corpul si nu doar pe zonele unde copilul are eruptii. Trebuie repetat dupa o saptamana. Toate persoanele care au intrat in contact cu bolnavul trebuie sa se trateze chiar daca nu prezinta simptome.
Trebuie sa stii ca senzatia de mancarime va continua pentru cateva saptamani dupa ce tratamentul s-a incheiat. Aceasta nu inseamna ca infectia persista, ci inseamna ca pielea s-a iritat. Daca pielea prezinta unele semne ale unei infectii bacteriene, aceasta trebuie tratata cu antibiotice. Baile reci, lotiuni sau cremele cu steroizi usureaza senzatia de mancarime. Antihistaminele administrate oral ajuta la usurarea senzatiei de mancarime.

Prevenire

Scabia este dificil de prevenit. Contrar a ceea ce se crede, scabia nu este rezultatul igienei precare. Este extrem de important ca orice persoana infectata si persoanele din jurul sau sa primeasca tratamentul in acelasi timp pentru a preveni reinfectarea.
Hainele si lenjeria de par trebuie spalate in apa calda si uscate bine. Articolele de imbracaminte care nu se pot spala la masina de spalat in apa calda trebuie sigilate timp de o saptamana. In cazul in care copilul s-a infectat cu scabie, trebuie sa raportezi acest lucru la scoala sau gradinita. Copilul se poate intoarce la scoala dupa ce tratamentul s-a incheiat.mai mult...

Virusul sincitial respirator (VSR)

Ce este virusul sincitial respirator?

"Virusul sincitial respirator este responsabil pentru cea mai mare parte a infectiilor respiratorii severe si in tara noastra. Cel mai expus este nou-nascutul prematur care nu are o structura pulmonara bine dezvoltata, iar acesti copii raman extrem de sensibili si ulterior", ne spune Conf. Dr. Silvia Stoicescu, presedintele Asociatiei de Neonatologie din Romania si sef al Sectiei de Neonatologie din cadrul Maternitatii Polizu, Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului.

Infectia cu virusul sincitial respirator sau VSR este foarte des intalnita la nou-nascuti, la sugari sau in prima copilarie. Este cea mai frecventa cauza de bronsiolita si pneumonie in primul an de viata, afectand aproape toti copiii pana la varsta de 2 ani. Infectiile cu VSR tind sa se produca in anumite perioade – din toamna pana primavara in zonele cu clima temperata, dar sezonul infectiilor cu VSR poate varia in functie de regiune, de aceea este cel mai bine sa intrebati medicul care este perioada de aparitie a acestor infectii in zona voastra.

Cat de grava este infectia cu VSR?

In cazul multor copii, VSR provoaca o raceala usoara. In anumite cazuri insa, cel mai adesea la copiii prematuri si la copiii cu boli pulmonare cronice sau boli cardiace congenitale, VSR poate provoca o infectie a plamanilor. Acesti copii se pot imbolnavi foarte grav, fiind necesara internarea in spital.

Care sunt simptomele infectiei cu VSR?

La inceput, simptomele infectiei cu VSR se pot asemana cu cele de raceala si pot include:

   * febra;
   * secretii nazale;
   * alte simptome de raceala (stranut, indispozitie, modificari de apetit si somn).

Simptomele se pot agrava atunci cand virusul afecteaza plamanii si pot include:

   * tuse;
   * dificultati de respiratie;
   * wheezing (un sunet suierator in timpul expirului);
   * respiratie accelerata.

VSR este foarte contagios?

Da, infectia cu VSR este foarte contagioasa. Acest virus foarte raspandit se poate transmite prin orice tip de contact fizic – cum ar fi atingeri, sarut sau stransul mainii unei persoane infectate. Mai mult, VSR poate supravietui timp de cateva ore pe jucarii, pe o tejghea sau pe un servetel folosit. Virusul se transmite de asemenea aerian, prin stranut sau tuse.

Infectia cu VSR este foarte frecventa in zonele dens locuite si in centrele de ingrijire de zi (crese). O persoana poate fi expusa virusului si il poate transmite altora fara sa isi dea seama. De aceea, trebuie sa luati masuri foarte atente pentru ca micutul vostru sa nu fie expus VSR.

Cum se poate reduce riscul de infectie cu VSR?

Iata cateva masuri pe care, in calitate de parinti, le puteti lua pentru a reduce riscul de infectie cu VSR, atat acasa cat si in afara acesteia. 1. Spalati-va pe maini cu apa calda si sapun inainte de a atinge copilul; 2. Daca sunteti raciti sau aveti febra si veti saruta copilul, infectia se poate transmite. Mai bine imbratisati-l sau mangaiati-l pe crestet; 3. In cazul in care alti copii mici au febra sau raceala, incercati sa nu ii lasati sa se apropie de cel mic. Acest lucru este dificil, deoarece copiii nu inteleg de ce nu se pot apropia de nou-nascut; 4. Amenajati in casa un „loc special“ pentru ceilalti copii mai mici, tot asa cum nou-nascutul are un loc special. Dotati-l cu carti de colorat si alte tipuri de jucarii creative; 5. Interziceti accesul in preajma copilului persoanelor cu simptome de raceala sau care au febra; 6. Nu duceti copilul in locuri aglomerate (mai ales crese, centre comerciale, intalniri de familie la care participa numeroase persoane); 7. Nu fumati in preajma copilului; 8. Interziceti fumatul in casa; 9. Este o idee buna sa lipiti o lista cu reguli intr-un loc din casa, pentru a vi le reaminti. Poate sunt greu de respectat uneori, dar sunt foarte importante pentru sanatatea copilului.

Ce trebuie sa tineti minte despre VSR?

VSR este extrem de contagios Respectand masurile descrise mai sus, puteti reduce riscul de infectare a copilului vostru. Daca aveti intrebari despre VSR, adresati-le medicului sau asistentei.

VSR este un virus sezonier Infectiile cu VSR tind sa apara in tot sezonul rece (din toamna pana in primavara). Totusi, trebuie sa retineti ca infectia cu VSR poate aparea si in alte perioade ale anului.

Copiii cu risc mai mare de infectie cu VSR La unii copii, in special nou-nascuti prematuri, copii care au deja o boala pulmonara cronica numita displazie bronhopulmonara (DBP) si copii cu boala cardiaca congenitala (BCC) semnificativa, infectia cu VSR poate fi foarte severa.

Prematuri Unii copii nascuti inainte de termen au un risc mai mare de a dezvolta o forma severa de infectie cu VSR deoarece sistemele lor respirator si imun sunt incomplet dezvoltate la nastere. Astfel, virusul ataca un plaman incomplet dezvoltat sau deja bolnav al unui organism incapabil sa lupte cu infectia.

Displazia bronhopulmonara (DBP) Displazia bronhopulmonara sau boala pulmonara cronica apare de regula ca urmare a oxigenoterapiei si/sau ventilatiei mecanice in cazul sindromului de detresa respiratorie la prematuri. Aceasta apare deoarece plamanii copiilor sunt subdezvoltati la nastere, iar oxigenoterapia si/sau ventilatia asistata pot afecta dezvoltarea normala a plamanilor. Se recunoaste prin faptul ca nou nascutul respira cu mare dificultate si este dependent de O2 suplimentar (este cianotic atunci cand respira in aer atmosferic). DBP/BPC, in cazul in care este severa, poate fi amenintatoare de viata.

Boala cardiaca congenitala Exista mai multe tipuri de boli cardiace congenitale (BCC). Unele tipuri de BCC pot creste marcat riscul de aparitie a unei forme severe de infectie cu VSR. Daca micutul dvs. are o boala cardiaca congenitala, solicitati medicului mai multe informatii.

...sursa^[3]