De la Portal semantic Pagini Favorite

Scaderea in greutate a nou-nascutului dupa nastere

Un nou-nascut este un copil cu o varsta mai mica de 1 luna. Putin dupa nastere, doctorul va face nou-nascutului o examinare atenta pentru a-i evalua starea de sanatate. Trei dintre cele mai importante masuratori sunt lungimea corpului din crestet pana la calcaie, circumferinta capului si greutatea.

Greutatea unui nou-nascut la nastere este, de cele mai multe ori, un indicator al starii sale de sanatate si al dezvoltarii sale. O greutate mai mica la nastere poate da indicii asupra unei infectii intrauterine a mamei sau a unor anormalitati cromozomiale. Bebelusii mai grei pot indica mamici care au dezvoltat diabet in timpul sarcinii (diabet gestational), boli congenitale de inima sau mamici obeze.

Nou-nascutii sunt hraniti cu laptele mamei sau la biberon deoarece ei pot inghiti doar lichide. Din vreme ce nou-nascutii pot digera doar in jur de 30ml din laptele mamei sau lapte praf, ei trebuie hraniti des, de obicei la fiecare 4 ore. Ei pot pierde pana la 10% din greutatea de la nastere in primele zile de viata, deoarece au nevoie de mai multa hrana decat pot consuma. In a 10-a zi de viata, bebelusul recastiga gramele pierdute si incepe sa adauge la greutatea sa in jur de 28 grame pe zi.

Desi creierul nou-nascutului reprezinta 25% din masa creierului la varsta adulta, greutatea sa corporala este doar 5% din greutatea sa de adult. Evident, greutatea nou-nascutului creste odata cu varsta. Totusi, parti diferite ale corpului cresc in proportii diferite. De exemplu, capul creste mai greu decat restul corpului si devine proportional mai mic in raport cu restul corpului.

Cu totii am mai vazut bebelusi, insa cunoastem caracteristicile unui nou-nascut? Bebelusii se dezvolta si cresc in proportii si de maniere diferite, totusi, greutatea medie a nou-nascutilor este cat de cat constanta. Greutatea medie a unui bebeblus la nastere este de aproximativ 3.4kg. Nou-nascutii varieaza in greutate de la 2.5 la 4 kilograme. Greutatea medie corespunde unui nou-nascut caucazian nascut la termen. Nou-nascutii africani si asiatici au o greutate usor mai mica la nastere.

Diferenta mica de greutate la nastere intre aceste grupuri etnice se poate datora varstei si staturii parintilor, sanatatii mamei si a intervalului dintre nasteri. In primele 3-4 zile, nou-nascutul va pierde in jur de 5-10% din greutatea de la nastere. Aceasta scadere a masei corpului se datoreaza schimbului de lichide. Bebelusii grei pierd, de obicei, mai multe sute de grame. Totusi, daca pierderea de greutate este mai mare de 10% pot aparea probleme. Apa reprezinta in jur de 80% din masa corporala a nou-nascutului. Dupa prima luna de viata si pana la aproximativ 6 luni, bebelusul va castiga in jur de 198g pe saptamana. mai mult... ^[1]

• 7 Semne de boala grava la bebelusi
  

Expertii au alcatuit o lista cu 7 semne dupa care mamele se pot ghida ca sa identifice mai usor bolile grave la bebelusi, care necesita tratament urgent in spital, relateaza Reuters Health.

In jur de 4 milioane de bebelusi din toata lumea mor in fiecare an inainte de a implini o luna de viata si 3 sferturi dintre ei mor in prima saptamana de viata – in principal din cauza infectiilor bacteriene, complicatiilor la nastere sinasterii premature.

Intr-un articol publicat in Lancet, cercetatorii au declarat ca lista ajuta la identificarea bolilor grave la bebelusii sub 2 luni. Oricine are grija de un copil, mamele, ar trebui sa stie ca daca un copil nu mananca indeajuns de mult, acesta este un semn de boala grava si ar trebui sa mearga la medic. De asemenea, daca bebelusul nu se misca spontan ci numai atunci cand il atingi, acest lucru ar trebui sa te ingrijoreze.

Cele 7 semne clinice sunt:

# un istoric de alimentatie dificila;
# un istoric de convulsii;
# miscari numai atunci cand este stimulat;
# o rata a respiratiei de 60 de suflari pe minut sau mai mult;
# deformatie severa a pieptului;
# peste 37,5 grade Celsius;
# sub 35,5 grade Celsius.

• Diversificarea alimentatiei bebelusului de la 4 luni
  

Alimentatia diversificata

La ce varsta incepem diversificarea

Dupa mai multe studii de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia ca diversificarea alimentatiei bebelusilor se impune in jurul varstei de 4 luni. Dupa 4-5 luni, laptele, care a format pana acum exclusiv alimentatia bebelusului, nu mai poate acoperi total nevoile sale nutritive. Astfel ca devine obligatorie introducerea unor alimente mai consistente, care sa vina cu un plus de vitamine, saruri minerale, fibre vegetale si mai multe glucide si lipide.

Alimentatia diversificata nu se recomanda inainte de aceasta varsta, deoarece functiile enzimatice intestinale nu sunt complet dezvoltate. Un alt motiv pentru care s-a hotarat ca aceasta perioada este cea potrivita pentru inceperea respectivului tip de alimentatie, este si cel de ordin psihoeducativ, criteriu extrem de important pentru formarea deprinderilor alimentare ale copilului. Acesta consta in capacitatea bebelusului de a accepta sau refuza produsul alimentar oferit. Evenimentul se produce odata cu dobandirea reflexelor de sustinere a capului, de control al miscarii gatului si de a sta in sezut sprijinit.

Principii ale alimentatiei diversificate de care trebuie sa tinem cont.

Ce trebuie sa evitam.

Paralel cu dezvoltarea fizica si psihomotorie, cresc si nevoile de imbogatire a regimului alimentar, astfel ca se recurge la introducerea alimentelor solide. Dar intrucat diversificarea poate fi o perioada de acomodare destul de dificila, este important sa se tina seama de principiile selectivitatii si progresivitatii.

Unii copii accepta cu greu alte alimente in afara laptelui, de aceea se recomanda:

- introducerea treptata a oricarui aliment. La inceput in cantitati mici, care cresc apoi progresiv, in functie de toleranta digestiva a copilului, care trebuie urmarita cu mare atentie.
- alegerea si introducerea de noi alimente se face la sugarul aflat in perfecta stare de sanatate, avand functiile digestive echilibrate.
- administrarea se face numai cu lingurita. Se incepe cu 5-10 g inaintea mesei obisnuite cu lapte, masa care descreste proportional pana la inlocuirea sa, pe parcursul a 6-7 zile.
- nu se introduc in acelasi timp doua sau mai multe alimente noi.
- sa nu se inceapa diversificarea in zilele extrem de calduroase.
- daca apar tulburari digestive se revine la alimentatia de dinaintea imbolnavirii, diversificarea reluandu-se dupa insanatosire.
- in cazul in care bebelusul refuza alimentul nou introdus, chiar si dupa mai multe incercari, se renunta pentru o perioada la administrarea lui, dupa care se reia in timp.

Introducerea unor alimente noi si administrarea lor cu regularitate, determina sugarul sa-si reduca progresiv nevoia de lapte de mama, insa intarcarea e bine sa fie facuta cat mai aproape de varsta de un an, dar in niciun caz inainte de patru luni.

Principalele elemente ce nu trebuie sa lipseasca din alimentatia diversificata a bebelusului

Inainte de introducerea alimentelor solide, alte alimente in afara laptelui, pot fi sucul de fructe si supa de legume strecurata. Sucul de mere, piersici, lamai sau portocale poate fi introdus chiar incepand cu varsta de 6 saptamani, in cantitati progresive. Se incepe cu 30 ml pana la 3 luni si jumatate, continuandu-se cu 50-60 ml dupa aceasta varsta. Atentie! Nu inlocuieste o masa. Este in schimb foarte important pentru aportul de vitamine.

Exista o anumita ordine de introducere a alimentelor solide. Se recomanda in general, sa se inceapa cu vegetale, fainoase, apoi sa se introduca fructele, carnea de vaca, branza, galbenusul de ou, iaurtul cu biscuiti, ficatul de pasare etc.

Legumele, zarzavaturile si fructele

Ele nu au un foarte mare aport energetic, fiind sarace in proteine, lipide si cu un continut variabil de glucide, dar sunt bogate in saruri minerale, calciu, fosfor, potasiu si fier, in combinatii usor asimilabile in organism. Contin cantitati importante de vitamina C, vitamine din complexul B, vitamina E, vitamina A sub forma de provitamina (caroten) si asa numitele “substante de lest”, celuloza si pectine. Ele nu se digera, dar au un rol important in formarea bolului fecal. Continutul de celuloza poate fi iritant pentru mucoasa digestiva a sugarului, de aceea se dau la inceput sub forma de sucuri, apoi sub forma de supa de zarzavat, piureuri de fructe si zarzavaturi fin pisate.

Reluand ideea de mai sus, la 2-3 luni sunt recomandate sucul de morcovi, de mere, cel de portocale sau lamaie. Dupa 4 luni se introduce si pulpa de fruct, pasata bine, fara coaja. Piureul de fructe inlocuieste acum sucul de pana in patru luni. Se poate da si in amestec cu biscuiti. Incepand cu luna a patra, bebelusul poate sa manance si piersici. Coacazele, afinele, agrisele, pasate foarte bine, se pot da din luna a cincea, avand un bun efect antidiareic. Sucul de rosii, de struguri, pulpa de rosii si chiar visinele se pot administra de la 5 luni jumate.

Capsunele, zmeura si fragile se pot da din luna a sasea, dar cu rezerve deoarece ele pot crea alergii. Bananele se pot da dupa luna a cincea, a sasea (pulpa diluata in ceai), strugurii si caisele dupa luna a noua, iar gutuile, sub forma de compot si pasate, dupa luna a 10-a, cu un bun efect antidiareic.

Nu se dau sugarului linte, varza si fasole boabe!

Fainoasele

Sub raportul principiilor nutritive, fainoasele reprezinta alimente calorice extrem de dezechilibrate. Ele contin proteine in proportie de 7-12%, lipide 0,5-5%, glucide 65-75%. Fainoasele sunt sarace in vitamine si saruri minerale.

Alegerea produsului se face in functie de varsta sugarului. Spre exemplu painea se introduce in alimentatia bebelusului dupa varsta de 6 luni.

Cel mai usor si primul folosit in alimentatie este orezul, sub forma de fiertura de boabe sau faina. Se poate da dupa a doua saptamana ca dilutie pentru laptele de vaca. Stiut fiind faptul ca orezul are ca efect constipatia, acesta se recomanda ca un bun tratament pentru diaree. Dupa 8-9 luni, se poate administra si sub forma de boabe.

Pastele fainoase pot fi folosite sub forma de fidea sau taietei (cu sau fara ou), din luna a opta. Puteti sa ii dati micutului paine inmuiata in lapte sau supa incepand cu luna a sasea. La 7 luni, biscuitii cu iaurt pot constitui o masa delicioasa.

Atentie, fainoasele duc la retinerea apei in organism! Abuzul de fainoase in alimentatie poate determina aparitia unor forme speciale de distrofie, numita “distrofia prin exces de fainoase”. Aceasta se manifesta printr-o musculatura slab dezvoltata, bebelusii sunt palizi, au o imunitate scazuta, imbolnavindu-se foarte usor. Uneori fac rahitism si anemie desi au o greutate normala sau chiar peste!

Carnea

Cele mai digestibile carnuri, pentru sugar sunt vita, vitelul, pasarile (pui, gaina), pestele slab, ficatul de vitel, vita si pasare (care se recomanda abia dupa 7 luni). Nu este indicata sub nici o forma carnea grasa, carnea provenita de la un animal batran, carnea de miel, porc sau vanat.

Se dau cate 20-30 grame de carne preparata, de 3-4 ori pe saptamana, dupa varsta de 4-5 luni. Aceasta se fierbe inabusit sau in apa si se faramiteaza cu mixerul. Se poate da fie separat, fie incorporata in piureul de legume. Supa de carne degresata se poate da de la 5-5 luni jumate. Carnea este importanta in alimentatia bebelusului datorita aportului sau valoros de proteine, atat cantitativ (15-25%) cat si calitativ, de oligoelemente si de vitamine din grupul B.

Branza de vaci

Orezul pasat, cu branza de vaci, dupa varsta de 6 luni, poate constitui deja o masa. Dupa 10 luni, se poate servi copilului branza de vaci in cantitate de 20-25 g, amestecata cu o lingurita de miere sau cu smantana si mamaliga.

Ouale

Au o importanta contributie calorica, 100calorii/ bucata si sunt foarte bogate in fier. Contin substante nutritive usor asimilabile. Se folosesc doar cele de gaina, proaspete. Incepand cu luna a sasea, se introduce progresiv in alimentatie, doar galbenusul, fiert tare, pasat in supe sau piureuri. Se porneste de la un sfert de galbenus, ajungandu-se la 2-3 galbenusuri pe saptamana, iar dupa 10 luni chiar si la 3-4, insa niciodata nefierte ca in maioneze sau creme. La aceasta varsta, copiii suporta galbenusul mult mai usor decat albusul. La bebelusi, oul este bine sa fie incorporat in alte alimente si sa fie dat la mijlocul mesei. Dispersia galbenusului il face mai usor digerabil. Dezavantajul oualor este ca provoaca alergii, de aceea se recomanda a se testa prin introducerea in piure sau supa a 1/8 dintr-un galbenus pentru a afla toleranta.

Grasimile

Provin in primele 4-5 luni doar din lapte si sunt suficiente. Din totalul hranei unui bebelus, 30-40 procente inseamna grasimi. Dupa inceperea perioadei de diversificare si pana la un an, cantitatea de grasimi din portia de hrana zilnica, nu trebuie sa fie mai mare de 30 g, jumatate provenind din vegetale. Atentie, nu se prajeste nimic pentru masa bebelusului!

Sfaturi pentru o masa fara probleme

Nu fortati bebelusul sa manance si nu il amagiti prin sustragerea atentiei cu ajutorul jucariilor sau povestilor!

Incepand cu varsta de 9 luni, cavitatea bucala dobandeste functia de organ senzorial, de asemenea, de acum incepe sa fie posibila masticatia. Solicitati-l implicandu-l activ prin stimularea deprinderii autoservirii si prin exercitiul manipularii linguritei. In felul acesta, masa va deveni un moment interesant, care-l va preocupa si-i va face placere. De la 10 luni, copilul este capabil sa-si comunice preferintele alimentare. Ascultati-l, bineinteles fara a ceda rugamintilor de a manca numai ciocolata si acadele!