Dezvoltarea bebelusilor

Rolul Jocului in Procesul de Dezvoltare Neuro-psihica a Bebelusilor

Jocul, dupa cum se stie, nu reprezinta o simpla distractie, ci mijlocul practic prin care copilul invata sa cunoasca lumea. Mijlocul prin care exploreaza tot ce se afla in jurul sau si prin care, cu ajutorul simturilor, isi dezvolta gandirea si inteligenta.

In primele 6 luni, bebelusii trebuie sa primeasca jucarii care sa le stimuleze simtul vazului si al auzului. Timp de cateva saptamani, bebelusul se fixeaza cu privirea asupra unui obiect viu colorat, adus in campul sau vizual la o distanta de 20 de centimetri. El poate urmari un obiect miscat lent, pana la un moment dat, dupa care nu-l mai poate distinge, pierzandu-l cu totul din vedere.

La 8 saptamani, sugarul isi fixeaza privirea la o distanta de 20-25 cm. Aceasta este perioada in care incepe sa tintuiasca cu privirea fata mamei, cat timp este tinut in brate.

Bebelusii isi descopera mainile in joaca

La 2 luni, 2 luni si jumatate, incepe sa-si studieze propriile maini, care abia acum au intrat in campul sau vizual. Tot in aceasta perioada incepe sa-si deschida pumnii. De asemenea urmareste si fixeaza cu mai multa usurinta, obiectele pe care le vede, intorcand chiar si capul uneori, daca acestea sunt deplasate usor.

Dupa 2 luni jumatate, spre 3 luni, bebelusul isi foloseste deja mainile, reusind sa prinda o jucarie, cand ii este pusa in maini. Daca jucaria zornaie sau face oricare alt zgomot, este cu atat mai bine, caci pe langa vaz, bebelusului ii este stimulat si auzul, care la aceasta varsta este suficient dezvoltat.

Sunetul atrage atentia asupra activitatilor in care sunt implicate mainile, in momentul respectiv, determinand constientizarea gesturilor si articularea miscarii, in timp. Realizeaza astfel legatura intre ceea ce vad ochii si ceea ce fac mainile.

Privindu-si mainile in timpul jocului, bebelusii incep sa asocieze ceea ce vad cu ceea ce fac. Copiii in general nu se multumesc doar sa priveasca obiectele, ci incearca sa le si atinga cu mana, privind intai mana, apoi obiectul si iarasi mana.

La aceasta varsta, jucariile se pot atarna deasupra patului sau leaganului, la o distanta de 25 cm de ochi, distanta de focalizare a privirii. In felul acesta bebelusul le va lovi incercand sa le atinga si ajunge sa isi coordonze miscarea mainilor astfel. Daca jucariile atarnate sunt si zornaitoare, satisfactia va fi si mai mare, caci pe langa miscare provoaca si zgomot.

Atentie! Lasati copilul sa reuseasca singur sa atinga jucaria, chiar daca la inceput nu va reusi decat sa o loveasca dezarticulat. Adultii fac greseala de a pune direct in mana copilului jucaria dupa care acesta s-a intins, considerandu-l un efort prea mare pentru el. Insa nu se gandesc ca ii rapesc si placerea si exercitiul in acelasi timp, de a reusi singur.

Intre 4 si 6 luni, poate sa urmareasca obiectele aflate deja la o distanta mai mare, iar la sfarsitul acestei perioade, poate prinde cu mana obiectul dorit. Invata sa prinda ceea ce atinge. Mana ii ramane deschisa pana ce atinge jucaria, apoi o inchide. Isi foloseste si ambele maini deodata, cu palmele deschise, cand apuca obiectele mari, pe care apoi le duce la piept. Toate jucariile oferite in acest interval de timp, au exact aceeasi valoare ca si materialele didactice pentru copiii mai mari. Deci alegerea jucariilor trebuie foarte bine gandita si in accord cu procesul de dezvoltare, sarcina importanta, care le revine parintilor, educatorilor si celor care se ocupa de cresterea copiilor.

Cum se joaca bebelusii

Bebelusii sunt dispusi sa se joace tot timpul cat nu dorm. Ei prefera jocuri cat mai diverse, in functie de pozitia in care se afla. Pe un copil vioi, plin de energie, il vor distra jocurile galagioase, cu mult zgomot, care sa-l solicite cu miscari pe care le poate face usor. Dar atunci cand copilul nu se simte bine, este obosit, letargic sau prost dispus, acelasi joc poate sa-l agaseze, sa-l supere si sa-l oboseasca si mai tare.

Cand este linistit, simte nevoia sa fie leganat, dar cand debordeaza de energie si este in plina verva, leganatul ii da o senzatie de constrangere, putand duce la iritare.

Cand este obosit, somnoros sau flamand, nu-i poti intra in voie cu nimic si nu va accepta niciun joc, nevrand decat sa stea linistit, sa doarma sau sa manance. De aceea nu trebuie insistat cu jocul, ci doar descoperita cauza pentru a nu se enerva si mai mult.
Jocul cu adultii il incanta foarte mult pe bebelus, insa ritmul trebuie adaptat dispozitiei sale, copilul avand oricum un ritm mai lent. De asemenea trebuie sa se tina seama de ritm mai ales cand jocul este nou si stimuleaza noi exercitii, care cer o abilitate dusa pana la limita extrema a capacitatilor sale momentane.

Temperamentul copilului are iarasi un rol important in alegerea jocului. Pe unii bebelusi ii distreaza stimulii puternici, amuzandu-i spre exemplu, pe la 5 luni, rostogolirea, in timp ce pe altii ii sperie. Mama este cea care cunoaste cel mai bine copilul. Ea ii va alege jocurile potrivite, zgomotoase sau mai putin zgomotoase, solicitante sau mai putin solicitante etc.

Intre 3 si 6 luni, copiii sunt atrasi de obiectele casnice, mai mult decat de jucarii, insa dupa ce le-au terminat de explorat, se plictisesc de ele. Totusi va continua sa-i distreze acelasi tip de obiect, dar de alta culoare sau alte dimensiuni.

La acesta varsta copilului ii place sa se joace complet dezbracat. In functie de conditii, ii puteti crea ambientul propice pentru zbenguirea in voie. Asezat intr-un pat cat mai mare, ii va placea teribil sa se rostogoleasca in toate directiile.

In intervalul de timp 6-12 luni, bebelusul invata sa stea in sezut si sa mearga in patru labe. De asemenea va reusi sa se ridice si sa stea sprijinit in picioare. Datorita acestor posibilitati motrice, poate acum sa exploreze mai eficient lumea din jur, intrand intr-o etapa de evolutie accelerata. Cazaturile si loviturile pe care le sufera, nu-i impiedica incercarile neobosite de a continua sa descopere, ba chiar il ambitioneaza. Cu foarte multa perseverenta el nu se va lasa pana nu-si va atinge scopul.

Prin aceste progrese in miscari, copilul capata o oarecare independenta si ajunge sa faca ce-si doreste, fara sa mai astepte sa fie ajutat. Insa in ciuda faptului ca devine independent fizic, el ramane dependent si emotiv, avand nevoie de incurajare si sprijin afectiv, tot timpul cat invata.

Pentru ridicatul in picioare si mersul in patru labe are nevoie de cat mai mult spatiu. Ideal ar fi un loc in imediata apropiere a bucatariei, despartit de aceasta printr-un paravan nu foarte inalt, o incapere special amenajata, a carei pardoseala sa fie acoperita cu mocheta, un spatiu numai al lui. In felul acesta copilul este ferit de raceli sau lovituri si are toata libertatea de miscare. Dincolo de acestea, isi poate zari mama in orice moment in timpul activitatilor sale. Se evita astfel joaca in bucatarie, locul cel mai periculos cu apa, foc, cutite, mancaruri fierbinti etc.

Este riscant de asemenea sa se joace intr-o camera aglomerata cu mobila, vase, plante decorative, bibelouri, pe care din curiozitate le poate atinge sau sparge fara sa realizeze ce este bine sau rau.

Alte posibilitati de distractie sunt de pilda in patul parintilor.

A nu se neglija scosul in aer liber! Plimbarea printr-un parc sau intr-o gradina reprezinta de asemenea o posibilitate de explorare, cunoastere si experienta, venind in contact cu o sumedenie de imagini in miscare. citeste mai mult^[1]

Dezvoltarea neuro-psihică a bebelușilor

Context: Tratamentul postnatal și antenatal cu dexametazonă (DEX) poate afecta negativ dezvoltarea neuropsihică la copii. Materne anti-Ro/Sjögren "sindromul lui A (ASS) anticorpii pot fi, de asemenea, asociate cu dizabilitati de invatare la descendenţi.

Obiectiv: Pentru a evalua dezvoltării neuropsihice la bebelusii expusi la doze foarte ridicate de DEX in utero, ai caror mame au fost anti-Ro/SSA pozitive.

Rezultate

Copii au fost expuşi in utero la o doză totală medie de DEX 186.6 mg. nivelul IQ-ului au fost intotdeauna normale (medie IQ 105.1, deviaţia standard (SD) 9.5). Doar un singur copil a avut un handicap de învăţare, de intersectare semnificaţie clinică, dar acest copil nu a fost expus la DEX.

Concluzie

Nu au fost găsite efecte negative asupra dezvoltării neuropsihice în acest grup de copii, chiar dacă au fost expuşi la anti-Ro/SSA anticorpii materni şi a foarte doze mari de DEX (mult mai mari decât cele utilizate pentru a îmbunătăţi maturitate pulmonare fetale) . Aceste constatări ar putea fi de interes, având în vedere numărul mare de copii expuşi în trecut pentru a prenatala cursuri repetate de steroizi.citeste mai mult^[2]

Mai multe publicaţii recente au atras atenţia asupra rolului statutului hormonului tiroidian a mamei asupra dezvoltării neuropsihice viitoare a copilului.

Se propune ca screening-ul la femeile gravide pentru tulburări tiroidiene ar trebui să includă determinarea T liber 4 cât mai curând posibil în cursul primului trimestru ca un test major, deoarece hypothyroxinemia a fost legate de rezultatele slabe de dezvoltare, indiferent de prezenţa unor titruri ridicate de autoanticorpi tiroidieni sau ser TSH crescute. Frecvenţa cu care aceasta poate să apară este, probabil, de 150 de ori sau mai mult de hipotiroidism congenital, pentru care programele de screening de succes au fost instituite în multe ţări.mai mult^[3]