Chat online  

Blog talk:Bebelusi/Dezvoltarea senzoriala a bebelusilor

De la Portal semantic Pagini Favorite

Salt la: navigare, căutare

Cuprins

Diversificarea alimentelor la bebelusi.

SCHEMA DIVERSIFICARII ALIMENTATIEI BEBELUSILOR

URDA DIN LAPTE PRAF
BRÂNZA DE VACI DULCE
IAURTUL DE CASA
BRÂNZA TOPITA FACUTA ÎN CASA
ALIMENTAREA CU LINGURITA
PIUREUL DE LEGUME
SUPA DE ZARZAVAT
MASA DE FRUCTE
CARNEA



DE LA 3 LUNI
Supa de morcovi; Suc de mere

DE LA 4 LUNI

Banana cu brânza de vaci ; Orez cu mere coapte; Pireu cucurigu Compot de mere si pere cu scortisoara (dupa 4 luni)
Compot de mere cu scortisoara
Compot de caise (dupa 4 luni)

DE LA 5 LUNI
Suc de lamâie, portocale, mandarine si grapefruit; Mere râse su biscuiti sau pesmet de pâine alba; BANANE CU LAMÂIE; Brânza de vaci cu biscuite si iaurt; Calciul de toate zilele (de la 4,5 luni); Pireu de dovleac si galbenus de ou
Veloute" de primavara; Piept de pui cu legume; Deserturi; CIORBA DE CARNE DE VACA CU PERISOARE; SUPE SI CIORBITE; DE LA 4 - 5 LUNI; Ciorba de mazare verde ( 4 luni) ; Supa de pasare cu galuste de gris; Supa-crema de andive (dupa 4 luni); SUPA DE VITA CU OREZ (de la 5 luni); Supa de mere cu smântâna SUPA CREMA CU DE TOATE
Piure de sfecla; Piure simplu si gustos; SUPA DE VITA CU OREZ ; Brandada de peste
Compot de cirese cu iaurt gras (dupa 5 luni)
Compot de gutui
Piure de brocoli
DE LA 5 LUNI DESERT Iaurtel cu fructe proaspete (dupa 5 luni)
Fructe cu biscuiti (dupa 6 luni)
DE LA 6 LUNI
PAPANASI FIERTI; GALUSTI DE GRIS CU LAPTE; Pateu; Orez chinezesc; Escalop din padure; Gris verde ; Pireu de dovlecel cu lamâie; File de calcan cu lapte; Mâncare de peste cu fasole verde si frunze de hasmatuchi ; Peste de aprilie; Vânata mpluta în stil vegetarian Suc de visine; Suc de rosii; Piure din zarzavatul de la supa; Piure de cartofi; Sos Bechamel; Supa crema de legume cu lapte; Supa din verdeturi de primavara; Ciorba de rosii cu orez; Piure de spanac; BUDINCA DE MERE;
Bibilica cu spuma de mere ; PASTA DE CARNE CU CARTOFI; Pui cu piersici; Variatie cu cartofi; Vinete umplute
Jambon cu legume (dupa 6 luni); Musaca de cartofi (dupa 6 luni) ; Pireu de dovlecel cu lamâie (dupa 6 luni) ; Pui cu piersici (dupa 6 luni)
CIULAMA PENTRU BEBE 6 luni; Piure "cucurigu";
Gris cu rosii (dupa 6 luni)
Chiftelute de pasare
Piure de cartofi cu sfecla
Supa-creama de conopida
Supa-crema de dovlecei (dupa 6 luni)
Supa de cartofi (dupa 6 luni)
DE LA 6 LUNI
GALUSTI DE GRIS CU LAPTE (de la 6 luni)
Piure de gutui cu biscuiti; Piure de fructe cu brânza de vaci
Budinca de mere cu gris (orez); Gris cu lapte ?
Biscuiti cu lapte ? ; Budinca I - ; Budinca II - ; OREZ CU LAPTE
Renumit orezul cu lapte turcesc: sutlach; Iaurtel cu fructe proaspete (dupa 5 luni) ; Spuma de pere si ananas (dupa 6 luni) ; Compot de prune (dupa 6 luni)
DUPA 7 LUNI
PATEU DELICIOS; BUDINCA DE OREZ PASAT CU BRÂNZA DE VACI; Curcan cu orez si legume ; Cuscus cu pui (sau miel)

DUPA 8 LUNI
Pireu Mimosa ; Pui cu orez si morcovi ; Gris cu lapte caramel; Budinca de orez pasat cu brânza de vaci; Supa crema de cartofi; Gogosi de cartofi ; Piure de conopida cu cartofi ; Brânza de vaci cu galbenus de ou ; Sos de vanilie ; Ficat la cuptor în plic ;Rosie umpluta;Mâncarica de legume cu mamaliguta ; Mâncarica de legume ;Ostropel din pui cu piureu de cartofi; Colcannon - mâncare irlandeza; "Petite Ratatouille" (mâncare de legume) si mamaliga ; Crochete de merlan; Morun cu gris ; Crochete de peste cu conopida; File de batog cu sos verde;
Salata de fructe;Salata de fructe cu avocado; Piure de gutui cu biscuiti; Mere umplute ;
Pilaf de orez cu carne de pui

DE LA 9 LUNI
mamaliguta fiarta în lapte; Ciorba chinezeasca (dupa 9 luni) ; Supa alfabet (dupa 9 luni) ; Bors de perisoar; Pireu alb ( dupa 9 luni) ; Pireu de Tpois cassés t (mazare uscata)

DE LA 10 LUNI
Budinca de gris; Coronita de orez cu sunca ; Salata de morcovi" cu mere ; Sos olandez ; Galusti de gris cu lapte
Budinca de lamâie; Spanac florentin ; Budinca de dovlecei; Piure de cartofi copti, cu ou, rosii si parmezan râs; Spanac cu orez ; Piure de urzici, loboda, stevie ; Perisoare; Sos olandez ; Mâncarica de cod cu porumb;
Omleta cu brânza (bebelusi peste 10 luni.);Sos olandez (bebelusi de peste 10 luni);Piure de cartofi copti cu ou, rosii si parmezan râs (bebelusi de peste 10 luni);CHIFTELUTE DIN PIEPT PUI
GHIVECI DE LEGUME - de la 10 luni;GHIVECI DE LEGUME CU OREZ;Fasole verde cu carne de vita. -dupa 2 ani;Peste cu orez.;
Rulada de praz cu sunca (peste 10 luni);; Placinta cu carne (brânza, mere); Tarta cu dovlecel (dupa 10 luni); PASTA DE BRÂNZA CU FICATEI -dupa 10 luni; Budinca de dovlecei ; Salata de fructe cu avocado;
DE LA 1 AN
Zdrente de oua cu ciuperci (de la 12 luni) ; CONOPIDA CU CARNE - dupa 12 luni; Omleta spaniola (dupa 12 luni); Tian de legume (dupa 12 luni); Piure de spanac; FICAT DE PUI CU LEGUME; "Gratin miracle" (de la 12 luni, pentru o masa în familie de 4-6 persoane);Frigarui de peste (dupa 12 luni); Sandwich cald cu brânza si sunca (dupa 12 luni); MÂNCARE DE MORCOVI
Budinca din brânza de vaci; Gogosele cu mere; ?Fondue? de legume (dupa 12 luni) ; Sufle de legume (dupa 12 luni) ; Mâncare gratinata cu ton (dupa 12 luni); Oua cocotte cu smântâna (dupa 12 luni); (Vânata cu brânza Roquefort (dupa 12 luni)
Gogosele din iaurt peste 1 an; MAMALIGUTA CU UNT PENTRU ORICINE(BEBEI PESTE 1 AN); Cosulete cu mandarine si cu crema de ciocolata alba (dupa 1 an); (Desert (foarte simplu); Fondant de ardei (dupa 12 luni) ; Sufleu de dovleac (dupa 12 luni) ; Piuree de spanac cu smântâna (pentru copii mai mari de 1 an) ; Turta de cartofi (dupa 12 luni) ; Prajitura cu masline (de la 12 luni); Frigarui de peste (dupa 12 luni); Merlan cu brânza gen svaiter (dupa 18 luni) ; Placinta cu carne (brânza, mere); Prajitura cu crema si biscuiti; Budinca din brânza de vaci; Desert (foarte simplu); hamburgeri; Mazare cu cartofi si ou; Peste delicios; pilaf cu legume; Prajitura Alaska
TORT PENTRU 1 AN; DESERT PT.BEBEI DE 1 AN; Taietei fierti, scursi si trecuti prin apa rece,; Sodou; Prajitura cu iaurt (dupa 12 luni) ; Crema de ciocolata (dupa 1 an)(Pentru 4 portii); Orez OLE! (dupa 12 luni); Pasta de brânza (dupa 1 an); Mere cu miere; Baby Crumble (dupa 12 luni) Pentru 4 portii; Orez cu lapte si fructe din dulceata; Budinca de orez cu stafide; -"Pancake faces"; -TORT CU BRÂNZA SI MURE; TORT CURCUBEU; TORT CU FRUCTE SI CREMA; SARLOTA DE MANDARINE CU KIWI; Tort de zahar ars; PRAJITURA MAULWURF (musuroi )


Alimentatia bebelusului intre 0 si 2 ani

Alimentatia bebelusului intre 0 si 2 ani

O sa devii mamica in curand si vrei sa stii mai multe despre ce mananca un bebelus? Te ajutam noi! Alimentatia bebelusului se modifica treptat. Pentru ca bebelusul sa se dezvolte armonios parintii trebuie sa stie exact cand sa introduca un anumit aliment in dieta bebelusului. De aceea este foarte important ca parintii sa fie bine informati in legatura cu dieta bebelusului.

Alimentatia bebelusului: de la nastere pana la 6 luni
In primele sase luni, laptele de san este suficient pentru dezvoltarea bebelusului. Bebelusul s-ar putea sa nu refuze nici mancarea solida desi deocamdata nu este cazul sa se treaca la aceasta. In aceasta perioada, bebelusul se hraneste de la san sau cu biberonul si dezvolta abilitatea de a suge si a inghiti lichide. De asemenea incepe sa dezvolte reflexul de a cauta mancare (biberonul sau sanul mamei).

Alimentatia bebelusului la 6 luni

Dupa ce a implinit sase luni bebelusul poate sa manance si banane, cereale (orez) sau mere. Fructele nu i servesc intregi, ci date pe razatoare. De acum bebelusului incep sa-i creasca dintii si incearca sa stea in picioare daca se sustine pe suprafete solide.

Alimentatia bebelusului: de la 7 la 9 luni

Dupa ce a implinit 7 luni, poti sa introduci in alimentatia bebelusului si piure de cartofi, avocado, piersici, cereale (orz), morcovi, biscuiti, pere sau suc de mere. Fructele si legumele i se servesc pasate. De acum bebelusul poate sa bea sucul din ceasca. Totodata vei observa ca bebelusul va incerca sa caute biberonul. De fapt, de la 7 luni bebe incepe sa dezvolte o serie de abilitati precum:
- incepe sa ridice obiecte folosind degetul mare si aratatorul
- este fascinat de bucatile de mancare
- incepe sa bage in gura toate obiectele pe care pune mana
- intinde manutele dupa diferite obiecte pe care le vrea
- mesteca mancarea.


Alimentatia bebelusului: de la 9 la 12 luni

Alimentatia bebelusului dupa 9 luni cuprinde si carne de miel, de vitel, de pui, taietei, fasole verde, lapte cu orez, galbenus de ou si iaurt. De acum bebelusul incepe sa muste si sa mestece mancarea si poate sa tina o ceasca in mana. De asemenea, bebelusul manifesta interes in a manca singur si poate sa tina biberonul in mana. Tot dupa 9 luni micutul incepe sa arate cu degetul, sa pipaie cu manutele si sa se bucure de mancare. Vei observa ca va dori sa foloseasca si el tacamurile, iar daca ii vei permite nu va reusi decat sa se murdareasca cu mancare.


Alimentatia bebelusului: de la 12 la 18 luni

Alimentatia bebelusului dupa 12 luni incepe sa se diversifice, cuprinzand o gama variata de alimente: caise, inghetata, oua, capsune, rosii, peste, broccoli, spanac, miere, conopida, clatite, pepene, mango, kiwi. Dupa ce a implinit un an, micutul poate sa manance alaturi de intreaga familie la masa. Bebelusul va putea servi aceeasi mancare ca si membrii familiei cu conditia ca alimentele sa-i fie pasate sau taiate in bucati foarte mici. De asemenea bebelusul incepe sa dezvolte abilitatea de a folosi cu indemanare tacamurile, chiar daca se mai murdareste din cand in cand de mancare. Dupa un an, bebelusul devine dornic de a face singur anumite activitati. Cam de la aceasta varsta bebelusii incep sa mearga.

Alimentatia bebelusului: de la 18 la 24 luni


Alimentatia bebelusului dupa ce a implinit 18 luni cuprinde si o mare parte dintre mancarurile pe care le serveste un adult. De acum bebelusul poate manca friptura, tartine, budinca, diferite sosuri, pateuri, supe sau diverse dulciuri. Pentru ca micutul sa se bucure de masa, parintii pot sa-i prezinte mancarea sub diferite forme. De exemplu, legumele sau fructele sa-i fie taiate in forme de flori, copaci sau animale. Dupa 18 luni bebelusul trebuie dezvatat sa mai bea laptele din biberon, iar la masa poate folosi singur lingura sau furculita.

Sursa : www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Alimentatia-bebelusului-intre-0-si-2-ani.html

Deficitul de atentie

Ionut, un copil de 7 ani, nu poate sta locului niciun moment; îi înnebuneste pe cei de acasa si de la scoala. El nu poata sta linistit nici cât timp îsi face tema. Ionut este un caz tipic de deficit de atentie – exista un nivel nepotrivit al concentrarii, atentiei si distragerii. Din anii 1990 numarul cazurilor de deficit de atentie a crescut foarte mult – de la 950.000 în 1990 la 2.4 milioane în 1996. Îti prezentam exemple ale deficitului de atentie la copii pentru ca sa te ajutam sa întelegi mai bine acest sindrom.
Sindromul deficitului de atentie este indicat de un comportament hiperactiv si de dificultati în concentrare. În vreme ce unii copii prezinta doar semne de neatentie, altii sunt si hiperactivi si neatenti, distrasi de orice. Copiii sunt agitati mai tot timpul si nu pot sta locului.
Se estimeaza ca aproximativ 3-5% dintre copii care merg la scoala sufera de deficit de atentie. Acesta poate persista la maturitate la aproximativ 10-50% dintre indivizi. Cauzele nu sunt cunoscute, dar una din teorii presupune ca unii oameni nu au destule neurotransmisii care sa controleze comportamentul. Deseori, deficitul de atentie este genetic.


Cum recunoastem deficitul de atentie
Baietii sunt de trei ori mai mult expusi decât fetele. Caracteristicile pe care le poti observa sunt:
- Neliniste continua;
- Vorbit prea tare;
- Interuperea celorlalti;
- Dificultati în urmarea instructiunilor;
- Uitare si neatentie;
- Lipsa organizarii si incapacitatea de a da atentie detaliilor;
- Interventia într-un moment total nepotrivit;
- Dificultati în mentirea atentiei;
- Incapacitatea de a urmari cererile si de a termina temele.
Diagnosticarea deficitului de atentie este esentiala pentru a ajuta la întelegerea problemei si se realizeaza cu ajutorul profesorilor, parintilor si medicilor. Ar putea include evaluare medicala si cognitiva sau analiza situatiei scolare.
Limbajul si vorbirea sunt si ele vizate. Deficitul de atentie este deseori însotit si de alte tulburari emotionale. Copiii tind sa experimenteze efecte contrare în dezvoltarea sociala si academica. Copilul cu deficit de atentie poate fugi, se poate catara sau poate fi extrem de agitat atunci când nu este cazul. Nivelul de neliniste si hiperactivitate compromite rutina zilnica.

Tratamentul deficitului de atentie
Unui asemenea copil îi este permisa învatarea într-o clasa normala, alaturi de colegi, numai ca el necesita atentie speciala pentru a i se îndeplini nevoile. S-ar putea ca un profesor sa trebuiasca sa aiba mai multa rabdare cu el sau sa fie nevoit sa stea într-un loc mai retras, unde nu exista multi factori perturbatori.
Un copil care sufera de deficit de atentie are nevoie de sprijin în monitorizarea si controlarea comportamentului si a nivelului de atentie. El trebuie sustinut de metode educative bune care îl ajuta sa se concentreze si sa îsi aminteasca lucruri. Tratamentul include terapie de comportament si administrarea medicamentelor. Atât familia cât si cadrele didactice trebuie sa se implice.

Cum ne comportam cu un copil afectat de deficitul de atentie
Parintii si profesorii ar putea fi nevoiti sa învete strategii de modificare a comportamentului copilului si sa îl recompenseze de fiecare data. Aceasta include rezolvarea problemei, abilitati de comunicare eficiente, controlarea mâniei si rezolutia conflictului. Copilul trebuie învatat sa se comporte.

Tratament medicamentos: Deficit de atentie
Medicamentele sunt restrictionate la amfetamina – stimuli ca Ritalinul si Dexedrina. Ele reduc hiperactivitatea si ajuta la concentrare. S-au mai observat si îmbunatatiri comportamentale, cum ar fi diminarea comportamentului agresiv si uitarea. Dar efectele adverse sunt insomnia, pierderea greutatii si a apetitului. Copilul ar putea fi trist, somnoros sau poate sa treaca printr-o depresie.

Nota: Informatiile cuprinse în acest articol au rol informativ si nu se substituie consultului unui specialist.



Sursa : www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Deficitul-de-atentie.html

Nevoia copilului de a fi tinut in brate

Nevoia copilului de a fi tinut in brate

Mereu în brate nu se poate, dar nici la distanta nu este bine sa-l tii... Bebelusul si-ar dori sa fie tinut în brate mereu, chiar si atunci când doarme. Când vine ora pentru culcare, parintii fac cu schimbul pentru a reusi sa adoarma odrasla în patut sau în leagan, dar de cele mai multe ori, nici bine nu se îndeparteaza de copilul adormit, ca acesta se si trezeste începând sa plânga dupa bratele lor.


Este vorba de un comportament natural sau de un capriciu? În realitate, conform biologiei, puii de om chiar au nevoie sa stea lipiti de parinti sau sa fie tinuti în brate. Corpul mamicii si a tatalui îi dau acea siguranta de care bebelusul are mare nevoie, intervenind în aspectul senzorial. Simturile nou nascutului(dar si a copilului mai mare) precum pipaitul, mirosul, auzul si vazul sunt implicate în contactul cu trupul parintelui...
Este vorba de conditii care favorizeaza cresterea anatomica, neurologica, motorie, psihica si sociala.

Parintii se asteapta ca bebelusul lor sa se desprinda de ei cât mai repede, sa devina autonom dar acest tip de autonomie ei nu stiu ca trebuie câstigat în timp si prin contact direct. Cine crede ca purtatul în brate a copilului este un viciu si îi dauneaza copilului greseste.



Sursa : www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Nevoia-copilului-de-a-fi-tinut-in-brate.html

Scorul Apgar

Scorul Apgar

Scorul Apgar fost initiat si numit dupa medicul anestezist Virginia Apgar în 1953 - de atunci este folosit cu success în toate salile de nastere din lume.
Prima evaluare medicala a nou-nascutului are loc la un minut de la nastere, chiar în sala de nastere, si apreciaza urmatorii parametri:
- respiratia
- frecventa batailor cordului
- tonusul muscular
- culoarea tegumentelor
- excitabilitatea reflexa la iritatia cu sonda Nelaton a mucoasei nazo-faringiene
Cel mai important parametru care se examineaza este daca noul-nascut respira normal apoi daca ritmul cardiac depaseste 100 batai/minut.


Scorul Apgar 8-10
Bebelusul respira normal, singur, are ritm cardiac mai mare de 100/min si tegumentele capata curând culoarea roz generalizata.
Se aspira secretiile orofaringiene, se usuca cu scutece curate si se îmbraca. În aceasta situatie se gasesc 90% dintre nou-nascutii la nastere.

Scorul Apgar 5-7
Bebelusul are o apnee primara (oprirea respiratiei), nu respira initial spontan iar respiratia se reia doar dupa manevrele tactile (frictiuni usoare între regiunea dintre omoplati). Ritmul cardiac este mai mare de 100 batai pe minut, dar culoarea tegumentelor ramâne cianotica. Se poate asocia administrarea de oxigen pe masca (concentratie 100%, 5ml/min.).

Scorul Apgar 3-4
Nou-nascutul nu respira spontan, în ciuda stimularii tactile, iar ritmul cardiac este mai mic de 100/min.

Scorul Apgar 0-2
Nou-nascutul care nu respira, nu are batai cardiace audibile, este hipoton (cu tonus muscular scazut), cianotic si nu reactioneaza reflex la dezobstructia cailor aeriene si primeste o nota minima pentru scorul Apgar. Peste 50% dintre prematurii cu vârsta gestationala de 25-26 saptamâni au scorul Apgar 0-3, fara sa aiba acidoza severa, si raspund foarte bine la resuscitare. Prelungirea unui scor Apgar cu valoare scazuta la 5-10-15 minute dupa nastere, se coreleaza cu un viitor neurologic sumbru.


Sursa : www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Scorul-Apgar.html

Educarea bebelusului

Educatia copiilor începe înca din faza în care sunt bebelusi. Întrebarea este daca ne putem educa bebelusii. Pentru a întelege mai bine subiectul, haideti sa vobim mai întâi despre creierul bebelusului.


Creierul bebelusului
Conform ultimelor studii în materie, creierul bebelusului începe sa aiba activitate înca înainte de a se naste.
La nastere, creierul unui copil are 100 de miliarde de neuroni. Imediat se formeaza conexiuni (sinapse) între celulele nervoase în timp ce copilul interactioneaza cu cei din jurul lui si cu mediul înconjurator.
Aceasta retea de neuroni si sinapse controleaza simturi si functii, cum ar fi vazul, auzul, mirosul si miscarea. Pâna la vârsta de trei ani, creierul unui copil are aproximativ 1.000 de trilioane de sinapse, de doua ori mai multe ca la un adult. Creierul uman, evolueaza cu o viteza uimitoare: greutatea sa creste de cinci ori de la nastere pâna la vârsta de douazeci de ani, iar aceasta crestere se manifeta cu precadere în primi trei ani de viata. Astfel, la sase luni, creierul atinge jumatate din greutatea sa adulta, la un an, doua treimi, la trei ani, 80%, la sase ani, 90%, la pubertate, 95%. Între cea de a zecea si cea de a saptesprezecea saptamâna de gestatie, fatul acumuleaza 250.000 de neuroni pe minut! La nastere, bebelusul are în creierul toti neuronii de care are nevoie.
Este nevoie de o permanenta stimulare a creierului pentru ca aceste sinapse sa se dezvolte, în lipsa acestei stimulari putând fi afectata abilitatea sa de dezvoltare si învatare.

Cum poti stimula bebelusul pentru a-l educa
- aseaza bebelusul pe diferite materiale textile cum ar fi bumbacul, matasea, etc
- zâmbeste-i, joaca-te cu el ascunde-ti fata în palme sau cu o batista; copiii învata prin joaca
- chiar daca are doar câteva saptamâni de viata, vorbeste cu el; îi poti citi si cânta, stimulându-i astfel senzatile
- tine-l în brate, leagana-l si atinge-l cu multa tandrete
- pune-l pe burtica si stimuleaza-i auzul prin diferite sunete care vin din directii diferite (muzica, glasul tau, clopotei)
Cercetarile arata ca serviciile de calitate pentru îngrijirea copiilor si educatia de la o vârsta cât mai frageda fac sa creasca abilitatile de învatare si sociale ale copiilor la momentul începerii scolii. În concluzie cu mult efort, dragoste si tandrete bebelusul poate fi educat. De aceea este esential sa ne implicam în educarea lui.


Sursa : www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Educarea-bebelusului.html

Regurgitatia la bebelusi

Regurgitatia este considerata un fenomen normal, fiziologic si nu pune în nici un fel (în mod normal) viata bebelusului în pericol.
Trebuie facuta totusi distinctia între regurgitatie si voma sau varsaturi.
Regurgitatia este eliminarea fara efort a unei mici cantitati din continutul gastric al sugarului, pe când voma sau varsaturile reprezinta eliminarea brusca a unei cantitati mari de continut gastric.


De ce apare regurgitatia
Regurgitatia apare la sugari datorita imaturitatii organelor interne ale bebelusului, sfincterul muscular de la intrarea în stomac nefiind destul de maturizat si permitând trecerea înapoi a hranei ingerate de catre bebelus.
Fiti totusi atentem pentru ca daca sugarul vomita frecvent în jet (de 2 - 3 ori pe zi) trebuie sa consultati medicul specialist pediatru sau neonatolog de urgenta.

Când regurgiteaza bebelusii
Toti bebelusi regurgiteaza în timpul meselor sau dupa aceea. Exista însa si bebelusi la care regurgitarea apare mai mult decât altii, de aceea este bine sa tineti cont de urmatoarele sfaturi:
Faceti bebelusul sa râgâie dupa fiecare masa, punându-l la piept si batându-l usor pe spate
Aveti grija ca bebelusul sa nu manânce o cantitate prea mare de lapte sau ceai
Dupa masa bebelusul trebuie asezat într-o parte, cu capul usor ridicat pentru a evita înecarea în cazul unei noi regurgitari
Probabilitatea de a regurgita este mai mare daca înainte de masa bebelusul a plâns foarte mult
Aveti grija ca bebelusul sa nu fie înfasat în scutec prea strâns
Patutul bebelusului trebuie sa fie usor ridicat în partea unde sta capul. Ridicati patutul de jos (de ex. Puteti puneti ceva sub picioarele patului)
Fenomenul de regurgitatie disipare când bebe face aproximativ 6 luni si este legata de diversificare alimentatiei bebelusului.



Sursa: www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Regurgitatia-la-bebelusi.html

Cum sa it inveti copilul sa aibe rabdare


Cum îl faci pe copilul tau mai rabdator?Nu e simplu.Treci la actiune înca de când împlineste un an. Dar mai întâi ocupate de tine. Important este sa înveti sa te stapânesti. Nu e usor. De obicei este vorba despre un lucru marunt. Despre o ghetuta care nu vrea sa înceapa în picior, despre un castel din cuburi care nu vrea sa stea drept. Copiii au personalitati diferite.
Cei mai linistiti nu plâng atât de repede atunci când nu reusesc sa faca ceva, dar cei mai energici se enerveaza imediat.
De ce se descurajeaza copiii ata de usor? Pentru ca nu sunt în stare sa priceapa ca în viata lucrurile stau altfel decât în basme, unde o zâna preschimba raul în bine si urâtul în frumos cu bagheta ei magica.


Asadar daca fetita sau baiatul tau are mai putin de trei anisori, nu te obosi prea mult cu explicatiile. Mai bine învata-l sa fie rabdator. Dar,te întrebi, oare acest lucru este posibil?Sigur ca da. Mai mult chiar este necesar. Cei mai mici trebuie sa înteleaga ca în viata se vor lovi de multe probleme pe care nu vor reusi sa le rezolve imediat. Deci, este bine sa îti pregatesti copilul sa faca fata situatiilor de acest fel.
Daca îti doresti ca micutul tau sa stapâneasca arta rabdarii, tu însati trebuie sa fii rabdatoare.

Daca are probleme la îmbracat si piciorul nu nimereste soseta, arata-i de mai multe ori, chiar daca v-ati plictisit amandoi-ce si cum trebuie sa faca. Nu ceda nici când se uita la tine cu ochii plini de lacrimi. Pâna la urma va învata sa faca asta singur.
Bineînteles ca poti sa îl ajuti, dar foarte discret. Nu-l zori niciodata sa termine mai repede...
Doar ti-ai propus sa îl înveti ce înseamna rabdarea, nu?



Sursa : www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Cum-sa-it-inveti-copilul-sa-aibe-rabdare.html

Alimentatia corecta a copiilor

Piramida alimentatiei pentru copii este un excelent ghid pentru a îti forma o idee despre cât de mult ar trebui sa manânce acestia zilnic din fiecare categorie de alimente.
Pentru a fi sanatosi, pe lânga o alimentatie echilibrata, copiilor mici li se recomanda 30 de minute de exercitiu fizic moderat, iar copiilor mai mari sa ajunga la 60 de minute de activitate fizica, de cel putin cinci ori pe saptamâna.
Urmatoarea lista de alimente, întocmita de United States Department of Agriculture, indica exact ce cantitate de alimente este recomandata în fiecare zi copiilor.


Alimentatia corecta a copiilor: Pâine, cereale, orez si paste
Copiii între doi si opt ani au nevoie de trei si cinci portii, iar cei între 9 si 18 ani au nevoie de cinci - sapte portii. O portie poate fi o felie de pâine, o jumatate de cana de cereale, orez fiert sau paste.

Alimentatia corecta a copiilor: Lapte, iaurt si brânzeturi
Copiii între doi si opt ani au nevoie de doua cani de lapte, iar cei între 9 si 18 ani, de trei. O portie poate fi o cana de lapte, un iaurt sau doua, trei felii de brânza.

Alimentatia corecta a copiilor: Carne, peste, fasole uscata, oua, nuci
Copiii între doi si opt ani au nevoie de doua, pâna la patru portii, în timp ce cei între 9 si 18 ani au nevoie de cinci, sase portii. O portie poate fi o friptura, un ou, un sfert de cana de fasole boabe gatita, o lingura de unt de arahide.

Alimentatia corecta a copiilor: Fructe
Copiii între doi si opt ani au nevoie de una - doua portii, iar cei între 9 si 18 ani, de doua portii. O portie poate fi: un mar mediu, o banana, o portocala sau o piersica, o cana de suc proaspat de fructe, o jumatate de cana de fructe uscate, o cana de fructe congelate.

Alimentatia corecta a copiilor: Legume
Copiii între doi si opt ani au nevoie de doua portii, iar cei de noua si 18 ani, de trei portii. O portie poate fi o cana de supa-crema de legume, o jumatate de cana de piure de legume, o jumatate de cana de legume sotate.

Alimentatia corecta a copiilor: Grasimi si uleiuri
Sunt esentiale pentru buna functionare a organismului, dar trebuie consumate cu masura. Copiii între doi si opt ani au nevoie de trei - patru lingurite, iar cei între 9 si 18 ani de cinci/sase lingurite pe zi.


Sursa:www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Alimentatia-corecta-a-copiilor.html

Cum stii ca bebe e bolnavior

Cum stii ca bebe e bolnavior

Ca noua mamica îti este greu sa stii când bebelusul este bolnav si trebuie sa mergi cu el la medic. Poate exagerezi numai.
Are grija ta o baza solida? Sau simplu fapt ca esti la primul copil te face prea fatalista? Dar daca este cu adevarat bolnav? Bineînteles ca sanatatea lui este cea mai importanta! eLady.ro te ajuta în aceasta problema si îti puncteaza situatiile în care ar trebui sa suni un medic. Ca întotdeauna, daca esti cu adevarat îngrijorata, îti poti suna medicul oricând pentru un sfat. El sau ea este obisnuit/a cu acest ciclu si te va sustine în formarea ta ca parinte. Daca întâlnesti un pediatru care nu prea are timp de tine, schimba-l!
Atunci când suni un medic, sfatul lui/ei va fi în functie de:
- Severitatea simptomelor copilului;
- Frecventa simptomelor.
Medicul îti poate oferi o solutie temporara pâna ajungi la cabinet si e posibil sa îti spuna sa îti faci o programare. Sau te poate trimite la urgente daca simptomele sau problema de sanatate este mult mai serioasa si trebuie imediat diagnosticata.
Cel mai important este sa nu intri în panica. Fii pregatita sa raspunzi întrebarilor si suna medicul. Daca este noapte, cei de la cabinet îti vor da un numar al medicului (asta în cazul în care nu îl ai deja).
Daca micutul tau prezinta unul dintre urmatoarele simptome, suna medicul.
Febra – desi este întâlnita des febra moderata la copiii care au între 2 si 12 luni, doctorul tau va decide daca bebelusul tau ar trebui examinat sau daca este de ajuns sa îi monitorizezi si sa îi tratezi simptomul.


Când trebuie sa contactezi medicul
Voma si diaree – uneori bebelusii au un scaun moale (mai ales daca îi alaptezi). Daca simptomele sunt frecvente sau severe, suna medicul. Daca bebelusul vomita sau are diaree de o zi sau doua, medicul îsi va pune problema deshidratarii.
Infectii respiratorii, raceli – racelile si virusii pot deranja un bebelus, însa de obicei ele nu sunt atât de îngrijoratoare. În orice caz, daca micutul tau are probleme în respiratie, nu vrea sa manânce pentru ca nu poate respira pe nas sau tuseste, apeleaza la medic.
Probleme cu ochii sau urechile – Daca bebelusul îsi atinge urechile des si nu raspunde voicii tale ca înainte, este posibil sa aiba o infectie la ureche sau o congestie. Poti observa si febra sau infectii respiratorii. În plus, daca ochisorii îi sunt umflati, anunta medicul.
Taieturi, vânatai, cucuiuri – de îndata ce începe sa mearga de-a busilea, bebelusul este expus riscului de a se taia sau de a se lovi. Daca nu stii cum sa tratezi aceste probleme minore sau daca taieturii îi ia prea mult sa se vindece, apeleaza la medic.
Schimbari generale în purtare – daca apetitul, starile, abilitatile motorii sau somnul s-au schimbat drastic si schimbarile persista, suna medicul. Daca bebelusul este iritat în momentele zilei, atunci când ar trebui sa fie activ si sa se joace, suna medicul. Daca îi apare vreo urzicatura pe corp (nu de la scutece), suna medicul. Aceasta apare de obicei în primele saptamâni petrecute acasa si poate fi semnul unui icter, care nu este neobisnuit, dar care are nevoie de tratament.

URGENTE!


Daca bebelusul are unul dintre aceste simptome, ar trebui sa te gândesti ca este o urgenta si trebuie sa suni imediat la salvare sau sa îl duci la o camera de urgente (NU condu tu daca te-ai hotarât sa mergi la spital). Ia pe cineva cu tine sa aiba grija de bebelus sau sa conduca.
Daca se întâmpla ceva atunci când sunteti numai voi doi, pastreaza-ti calmul si suna la salvare. Cere de urgenta tratament daca:
- a înghitit o substanta necunoscuta sau otravitoare (cum ar fi o solutie de curatat);
- are un atac sau nu raspunde deloc, în niciun fel;
- s-a taiat iar sângerarea nu poate fi oprita;
- are probleme cu respiratia (eventual daca auzi un zgomot neobisnuit când expira sau inspira) si/sau daca pielea lui capata o nuanta de albastru sau gri (uite-te la unghii si la buze, pentru ca aici vor aparea prima data aceste semne);
- are febra mare;
- s-a lovit la cap (cu sau fara semne vizibile) si pare a fi distras, ametit, vomita sau nu doarme normal;
- nu se poate misca sau întâlneste probleme în miscarea bratelor sau picioarelor sau în controlarea motrica (cu care se descurca bine înainte);
- pare ca nu mai respira.
Atunci când vei întâlni medicul de la urgente, raspunde la tot ce întreaba pentru ca astfel vei îl vei ajuta. Pastreaza-ti calmul si încearca sa raspunzi la urmatoarele întrebari:
- Câti ani are copilul tau?;
- Are vreo alergie sau problema medicala (incluzând alergiile la medicamente si/sau alimente)?;
- Care sunt simptomele copilului? (de când se întâmpla un anumit lucru, cât de frecvent – în cazul diareei, vomei etc);
- Cum raspunde copilul (plânge, nu este atent, nu se comporta la fel)?;
- Cine este pediatrul tau? (daca nu mergi direct la el/ea, cei de la urgente trebuie sa stie si sa poata lua contactul cu medicul tau pentru a-i cere sfatul si a o/îl anunta ce s-a întâmplat cu micul pacient);
- Când ai mers ultima data cu copilul la medic? Aveai vreo programare într-o perioada apropiata?;
- A fost copilul vaccinat? Când si pentru ce?
- Ce schimbari ai observat în rutina lui în ultimul timp? (daca acestea exista; spre exemplu, în obiceiurile de a urina, dormi, în stari etc);
- A fost cineva cu vreo problema de sanatate sau cu vreo boala contaioasa în preajma copilului în ultimul timp? L-ai hranit alfel decât pâna acum sau i-ai dat medicamente noi?
Si în sfârsit, fii pregatita sa oferi informatiile si numele farmaciei la care mergi pentru a lua retetele.
Principalul lucru pentru parintii care au copii de 1 pâna la 12 luni este sa ramâna calmi în cazul în care bebelusul are o problema. La aceasta vârsta frageda, copilul este incapabil sa îsi poarte de grija si totul depinde de tine. Nu intra în panica! Suna medicul de câte ori crezi ca este nevoie! Asculta-ti intuitia! Daca este vorba despre o urgenta, nu mai sta pe gânduri: du bebelusul imediat la un control!



Sursa: www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Cum-stii-ca-bebe-e-bolnavior.html

Accidentele si incidentele eruptiei dentare la bebelusi

Accidentele si incidentele eruptiei dentare pot fi locale si generale Locale:
- prurit gingival - copilul este agitate, plânge mult, pofta de mâncare este scazuta, insomnie;
- pericoronarita congestive - inflamatie mai avansata a gingiei în zona de eruptie, copilul este agitate, refuza biberonul, salivatia este abundenta, prezinta adenopatie submandibulara; -
hematomul de eruptie - colectie sanguina închistata aparuta cel mai adesea datorita unui traumatism;
- gingivostomatita - de la forma cea mai simpla eritematoasa, pâna la cea pultacee sau ulceronecrotica;
- chistul de eruptie - descoperit accidental de parinti deoarece nu prezinta manifestari subiective generale sau locale, sub forma unei tumefactii fluctuente, de culoare albastruie, aparut în jurul unui dinte temporar.


Generale:
- manifestari febrile;
- tulburari digestive: greata, voma, diaree - ceea ce are ca rezultat stagnarea cresterii în greutate în acea perioada;
- tulburari nervoase, insomnie; - eriteme fesiere. Un lucru deosebit de important legat de eruptia dentara este faptul ca odata ajuns în cavitatea bucala dintele se gaseste într-un stadiu incomplet de dezvoltare. Urmeaza o perioada de maturare a smaltului dendar, când acesta se încarca cu minerale prin absorbtie din saliva si o perioada de dezvoltare a radacinii dentare. Pentru dintii temporari acesta se consuma într-un interval de 1-5 ani de la eruptie iar pentru dintii definitivi dezvoltarea este completa la 2-3 ani de la eruptie .



Sursa:   http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/-Accidentele-si-incidentele-eruptiei-dentare-la-bebelusi.html

Tulburarile in eruptia dentara la bebelusi

Tulburarile in eruptia dentara la bebelusi

Tulburarile în eruptia dentara la bebelusi pot fi legate de vârsta de eruptie, de pozitia de eruptie si ordinea de eruptie. Cele legate de vârsta de eruptie sunt:
- Eruptia prematura: dintele iese înainte de termenul normal, este incomplet format, mobil si cel mai frecvent se pierde.
- Eruptia precoce: dintele erupe pe arcada normal format, dar mai devreme, iar factorii care pot determina aceasta eruptie precoce sunt reprezentati de boli frebile, endocrine si sex. - Eruptia întârziata dintele erupe pe arcada normal format dar mai târziu, iar factorii incriminati sunt carentele vitaminice, hipotiroidism ,sindroame genetice ca de exemplu sindromul Down diverse obstacole în calea de eruptie a dintelui (cicatrici, fibromatoza gingivala ereditara). Pe lânga cauzele generale eruptia întârziata poate avea si cauze locale: cum ar fi absente congenitale (anodontii) cel mai frecvent pentru incisivii laterali superiori sau premolarii 2 superiori si inferiori, înghesuirea dentara, retentia dintelui primar, dinte supranumerar, dilacelarea.


Tulbularile legate de pozitia de eruptie sunt reprezentate de:
- malpozitii, cel mai frecvent afectati fiind afectati caninii superiori (canini ectopici, fiind localizati în palat) si premolarii 2 ;
- transpozitii (inversarea între doi dintii vecini a locului pe arcada) cel mai frecvent se întâlneste între incisivul lateral si canin , între canin si premolarul 1;
- heterotropiile când dintele este prezent la mare distanta de locul normal de eruptie ,aici putem sa includem prezenta suborbitala a caninului sau molarului 3 superior sau molarul 3 inferior detectat la nivelul marginii bazilare a mandibulei , apofiza coronoida ,incizura sigmoida . Tulburarile legate de ordinea de eruptie
- factorii care pot bulversa ordinea normala de eruptie local si general; cei locali vor actiona pe un numar restrâns de dinti si cel mai frecvent afecteaza zona frontala ; factorii generali care schimba ordinea de eruptie se întâlnesc mai rar si sunt reprezentati de disostozaclidocraniana , sindom Down .



Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Tulburarile-in-eruptia-dentara-la-bebelusi.html

Profilaxia cariilor la bebelusi

Pastrarea dintilor sanatosi
- Verificati cu atentie dintii copilului, eventual ridicându-i putin limba. Daca observati pete albe sau maronii pe dinti, anuntati dentistul sau pediatrul.



- Când considerati ca este pregatit sa foloseasca periuta si pasta de dinti - în jurul vârstei de 4 sau 5 ani, lasati copilul sa învete singur sa-si perieze dintii. Dar continuati sa-i periati dintii cel putin o data pe zi (eventual înainte de culcare) pâna la 6-8 ani, pentru a fi siguri ca aveti rezultatele scontate


- Mergeti cel putin o data pe an la dentist cu copilul.


Cum se poate preveni aparitia cariilor dentare?


- Parintele este un "model" pentru propriul copil. Periaza-ti dintii, curata-i cu ata dentara si mergi la dentist în mod regulat.


- Fluorul poate împiedica si vindeca acele cariile dentare incipiente.


- Pediatrul sau dentistul pot recomanda pentru copilul tau: picaturi sau tablete ce contin fluor - daca apa nu contine, strat protector de fluor sau polimer depus pe suprafata dintilor (ultimul se recomanda, în general, doar dupa aparitia molarilor permanenti).


- Oferiti copilului la gustare biscuti, fructe sau legume, în loc de bomboane dulci si lipicioase.


- Consumati apa suficienta dupa fiecare masa, sau gustare pentru mentinerea dintilor curati.



Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Profilaxia-cariilor-la-bebelusi.html

Prevenirea cariilor la bebelusi

Prevenirea cariilor la bebelusi

Un copil care adoarme cu biberonul în gura are sanse mari sa aiba dintii de lapte cariati. Când bebelusul adoarme, cantitatea de saliva scade în mod semnificativ.



Daca se ofera biberonul cu lapte, suc sau cu orice alt lichid îndulcit si se evita curatarea dintilor înainte de culcare, zaharul din aceste bauturi împreuna cu bacteriile prezente în mod normal în gura vor forma acizi care vor ataca si caria dintii.


Uneori aceste carii pot fi foarte dureroase si necesita chiar internarea în spital pentru scoaterea dintilor cu probleme.

Cum sa prevenim cariile la bebelusi


Pentru a evita aparitia acestor carii:


- Bebelusul se adoarme fara biberon. Nu-l lasati sa adoarma cu biberonul în gura. Daca oferiti biberonul la culcare, umpleti-l doar cu apa, singura pe care este bine sa o oferiti si pe timpul noptii.


- Oferiti biberonul din timp si curatati dintii bebelusului înainte de culcare.


- Învatati copilul sa foloseasca o canita (eventual din cele speciale cu cioc de baut sau cu supapa) pâna la vârsta de 1 an.


- Evitati folosirea biberonului pentru a linisti un bebelus. Încercati sa-l leganati, mângâiati, cântati, cititi sau sa va jucati cu el.


- Daca bebelusul are suzeta, evitati sa o bagati în miere sau zahar, acestea duc la aparitia cariilor.


Imediat ce apar probleme cu dintii de lapte, mergeti la medic.



Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Prevenirea-cariilor-la-bebelusi.html

Aparitia dintisorilor: Eruptia dentara la bebelusi

 

Aparitia dintilor, numita eruptia dentara la bebelusi ste un moment de stres pentru copilas, de aceea trebuie pregatit de acasa de parinti, explicandu-i-se pe întelesul lui ceea ce i se va întâmpla, chiar promitându-i cumpararea unei jucarii, a unei bombonele.



La prima sedinta medicul trebuie sa comunice cât mai aproape, sa îi laude hainutele (mai ales fetelor), jucariile (masinutele baieteilor), sa fie foarte discret si atent cu dorintele micului pacient. Nu se recomanda exercitarea unor manevre dureroase, copilul ramânând cu amintiri neplacute si evitând contactul cu medicul mult timp încolo.


Eruptia dintilor temporari este un proces fiziologic prin care dintele migreaza de la locul de formare intraosos, în cavitatea bucala, exercitându-si multiplele roluri pâna la eruptia celor permanenti.


În mod normal, eruptia dintilor temporari începe în jurul vârstei de 6 luni (cu diferite variatii, +- 2-3 luni) în urmatoarea ordine: Incisivii centrali inferiori, centralii superiori, lateralii superiori, lateralii inferiori în intervalul 6 - 12 luni.

Primii molari temporari între 12 - 18 luni. Caninii între 18 - 24 luni Ultimii molari temporari 24 -30 luni.


Eruptia dentara decurge fara modificari ale starii locale sau generale deobicei, dar cel mai frecvent este însotit de dureri locale, somn perturbat, tulburari digestive.

Se pot face anumite pregatiri în vederea eruptiei dentare, incluzând medicatie antialgica, solutii antiseptice si antiinflamatorii de uz local.

De asemenea poate fi de mare ajutor utilizarea unui material dur pentru mestecat (inele speciale pentru eruptia dentara), care calmeaza si distrage atentia copilasului de la durere, obiecte reci (tinute eventual pentru câteva minute în frigider sau sub jet de apa rece): o bucata de material (batista, tifon ), sau tineti un cub de gheata înfasurat într-o batista sau un servetel pe locul unde gingia este umflata, frecati usor cu degetul curat gingia bebelusului, aplicati solutie speciala de calmare a durerilor (CALGEL, ORAGEL), oferiti copilului un biscuit sau o coaja de pâine tare, daca apare si febra usoara sau starea generala a copilului este afectata, se poate administra Paracetamol (Acetaminofen).



Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Aparitia-dintisorilor-Eruptia-dentara-la-bebelusi.html

Ingrijirea dintisorilor

Trebuie deci acordata o grija deosebita pentru îngrijirea dintisorilor "de lapte" ai bebelusilor. Dre aceea, aici putem indica un periaj dentar atent si riguros din momentul eruptiei a primului dintisor astfel:
- Periati dintii copilului de cel putin doua ori pe zi (cel mai indicat este sa faceti acest lucru dupa fiecare masa, fie doar cu periuta, fara pasta). Întotdeauna periati înainte de culcare.
- Folositi o periuta moale si o cantitate mica de pasta (de marimea unui bob de mazare).
- Periati cel putin 2 minute suprafata fiecarui dinte si gingia care-l înconjoara, dar si limba.
- Înlocuiti periutele de dinti la 3-4 luni si întotdeauna dupa o boala (raceala, gripa, etc.).
- masuri de reducere a placii dentare prin clatiri bucale cu substante antiseptice, aplicatii locale de preparate fluorurate, reducerea unei alimentatii foarte dulci (oferiti copilului la gustare biscuti, fructe sau legume, în loc de bomboane dulci si lipicioase )
Acesti dinti temporari sunt foarte importanti pentru sanatatea copilului:
- Dintii de lapte mentin un spatiu adecvat pentru aparitia dintilor permanenti. Pierderea acestor dinti pot duce la pierderea acestui spatiu, si mai târziu la probleme ortodontice pentru copil., prin producerea de înghesuiri dentare
- Dintii de lapte sanatosi ajuta la vorbirea clara si corecta a copilului, ajutându-l sa se integreze mai bine în societate
- Copilul are nevoie de acesti dinti ca sa poata musca si mesteca. Fara ei pot apare probleme de nutritie: avitaminoze, probleme digestive.


Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Ingrijirea-dintisorilor.html

Otita la bebelusi

Otita este o boala a copiilor de vârsta mica pe care o pot contracta în special între 6 luni si 3 ani. Functie de localizarea bolii, otitele pot fi de mai multe feluri: otita externa, medie sau interna, cea mai frecvent intalinita fiind otita de ureche medie.


Cauzele îmbolnavirii de otita
Cauzele otitei medii sunt bacteriene sau virale.
Spre deosebire de adulti, la copii trompa lui Eustachio are o lungime mai mica, este pozitionata orizontal si este si mai larga, iar microbii pot ajunge cu mult mai mare usurinta în urechea medie,provocând infectii.

De ce se îmbolnavesc bebelusii de otita
Otita medie apare în special iarna. Polipii, alergiile care se manifesta prin înfundarea nasului, perturbând functionarea normala a trompei lui Eustachio), fumatul pasiv sunt alte cauze ale otitei la copii. În special baieteii sunt mai predispusi sa faca otita în comparatie cu fetitele.

Cum se manifesta otita la bebelusi si copii mici
Simptomele otitei medii difera în functie de vârsta; bebelusii sunt agitati, plâng “fara motiv”, nu dorm bine, au febra si fac diaree.
Urechiusile devint dureroase, copilul îsi freca capusorul de perna sau se tine cu mânutele de ele. În timpul alaptatului durerile pot deveni si mai mari, de multe ori bebelusul refuzând sa suga din acest motiv.

Copiii de vârsta mai mare spun ca nu aud bine, se plâng de dureri ale urechii si fac febra Mai rar pot aparea manifestari ale otitei prin acufene (zgomote, pocnituri), stari de ameteala, stare generala proasta, sstari de greata si episoade de voma.

Tratamentul otitei la bebelusi si copii mici
Otita se trateaza numai de catre medic, medicamentele se administreaza numai pe baza prescriptiei medicale. Nu dati copiilor medicamente doar pentru ca asa ati auzit ca trateaza otita!
Daca suspectati ca bebelusul sau copilul este bolnav, mergeti de urgenta la medicul pediatru!



Sursa: http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Otita-la-bebelusi.html

Diareea la bebelusi

Diareea la bebelusi

Majoritatea parintilor se întreaba daca bebelusii lor au diaree deoarece, la un copil nou-nascut, acest lucru tinde sa se întâmple destul de des. Materiile fecale ale bebelusului tau depind în mare parte de modul în care acesta este hranit, daca este hranit cu lapte matern sau cu lapte praf. Diareea la bebelusii hraniti de la san este, de regula, galbuie, moale sau lichida si este posibil ca bebelusul tau sa aiba diaree chiar si de cinci ori pe zi.


Uneori, bebelusul hranit cu lapte matern poate sa aiba diaree în timpul sau imediat dupa ce este alaptat. Acest lucru se întâmpla deoarece, pe masura ce stomacul bebelusului se umple, laptele stimuleaza tubul digestiv, ducând la diaree. Dupa o luna, majoritatea bebelusilor ajunge sa aiba diaree o data sau de doua ori pe zi. Bebelusii hraniti „artificial”, cu lapte praf, au uneori diaree si o data pe zi.

Ocazional, scaunul bebelusului este normal. Daca bebelusul tau începe sa aiba în mod frecvent scaune urât mirositoare, apoase, cu fâsii de mucus, sau are febra si pare sa fi scazut în greutate, este posibil sa aiba diaree si trebuie sa consulti medicul.

Diareea la sugari
Cea mai comuna cauza a diareei este un virus care provoaca diareea, în special în rândul copiilor. Aproape toti bebelusii sunt afectati de acest virus pâna la vârsta de cinci ani. Acest virus provoaca infectii la nivelul intestinelor. Intestinele afectate de acest virus permit trecerea mâncarii si scurgerea fluidelor fara a absorbi nici un element hranitor.
Vezi articolul despre cum se trateaza diareea unui nou-nascut

Diareea la bebelusi poate fi cauzata si de hrana artificiala, care nu este pregatita conform instructiunilor, raceala, antibiotice, intoxicatie cu alimente, dar si de alti factori.

Cum prevenim diareea la nou-nascuti
O igiena adecvata poate ajuta la reducerea riscului aparitiei diareei. Micro-organismele care cauzeaza diareea pot trece foarte usor de la mâini la gura. Spalati-va mâinile foarte bine cu un sapun antibacterian de fiecare data dupa ce ati atins scutecele folosite sau ati fost la toaleta.

Nota: Acest articol are un rol pur informativ si nu se substituie consultului unui medic pediatru. Daca aveti si cea mai mica banuiala ca bebelusul are probleme de sanatate, consultati-va de urgenta medicul!



Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Diareea-la-bebelusi.html

Cum se trateaza diareea unui nou-nascut

Daca bebelusul tau este hranit de la san sau cu biberonul, ramâi prin preajma lui. Pentru bebelusii care au deja câteva luni, poti încerca sa le dai o înghititura de apa ca adaos la laptele matern sau laptele din biberon.
Bebelusii care nu merg înca în picioare, dar si cei mai marisori pot bea sucuri de fructe diluate (minim o parte de suc la 10 parti de apa), ceai de menta sau putina apa în care s-a fiert orez. Evita sa îi dai bebelusului tau bauturi pe baza de glucoza, bauturi acidulate si sucuri de fructe nediluate (zaharul neabsorbit duce la retinerea apei în intestine si poate creste riscul aparitiei diareei).
Vezi articolul despre diareea la nou-nascuti.


Medicamentele anti-diareice nu se administreaza bebelusilor, ci doar copiilor de peste 12 ani, deoarece pot aparea reactii adverse!
Sub nici un motiv nu administrati bebelusului medicamente "dupa ureche"!
Bebelusii alaptati la san au mai putine sanse de a face diaree, deoarece anumite elemente continute de laptele matern pot împiedica dezvoltarea micro-organismelor care cauzeaza diareea.

Bebelusii si hrana solida
Îi poti da bebelusului tau hrana solida în cazul în care acesta nu vomita în mod frecvent. Daca copilul tau are sase luni sau mai mult poti încerca sa îl hranesti cu banane, orez, piure de mere si pâine prajita sfarâmata bine. Bebelusilor mai mari de sase luni sau care încep sa mearga în picioare poti încerca sa le dai o cantitate mica de carne de pui sau mâncaruri care contin amidon: piure de cartofi si paste. Nu îti face griji daca refuza sa manânce. Este mult mai important ca bebelusul tau sa consume lichide pentru a evita deshidratarea.

Când sa duci bebelusul la medic
Diareea poate deveni îngrijoratoare daca dureaza mai mult de câteva ore dar, de regula, trece de la sine. Daca copilul tau are scaun dezlegat, apos si dureaza de mai multe zile, trebuie sa consulti medicul. Cea mai mai grija în ceea ce priveste îmbolnavirea de diaree este deshidratarea motiv pentru care nu trebuie sa întârzii chemarea medicului daca bebelusul tau prezinta urmatoarele simptome: piele sau buze uscate, apatie, plânge fara lacrimi, piciorusele si mâinile sunt albe, urina este de culoare galbena sau uda mai putine scutece decât de obicei.

Trebuie sa chemi urgent medicul si daca:
- bebelusul tau refuza sa bea lichide
- are febra de mai mult de 24 de ore
- face scaun are sânge
- diareea este însotita de voma si dureaza de mai mult de 24 de ore
- abdomenul este umflat.

Aceste simptome secundare sunt mai neobisnuite dar sunt un motiv de îngrijorare.
Daca bebelusul tau are un sentiment de disconfort în timpul diareei, încearca sa îl strângi dragastos în brate si sa îl linistesti si încearca sa îl schimbi cât mai des pentru a-i mentine pielea uscata. Atunci când îi schimbi scutecele fa-o cu delicatete deoarece este posibil ca funduletul bebelusului tau sa fie iritat din cauza diariei. Foloseste o crema calmata pentru a preveni iritatiile daca diareea dureaza mai mult de o zi.

Nota: Acest articol are un rol pur informativ si nu se substituie consultului unui medic pediatru. Daca aveti si cea mai mica banuiala ca bebelusul are probleme de sanatate, consultati-va de urgenta medicul!



Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Cum-se-trateaza-diareea-unui-nou-nascut.html

Prima zi la gradinita

Prima zi la gradinita

Prima zi la gradinita este o zi mare atât pentru tine cât si pentru copilul tau.
Este emotionant si îngrozitor în acelasi timp.
Iata câteva sfaturi despre cum sa va pregatiti atât tu cât si copilul tau pentru ziua cea mare si despre cum sa faci trecerea mai placuta.


- Începe prin a-ti pregati copilul dinainte spunându-i despre cât de grozava va fi aventura la gradinita, despre cât de multi prieteni îsi va face si ce jocuri vor juca. Totusi, fa-o cu grija ca nu cumva sa îti coplesesti copilul cu prea multe lucruri.
- Încearca sa îi cresti independenta în saptamânile dinainte de a-l duce la gradinita prin vizite la prieteni, prin a-l învata sa se spele singur pe mâini, etc.
- Viziteaza gradinita (cresa) împreuna cu cel mic de câteva ori înainte de a-i permite sa îl captiveze mediul înconjurator cu tine alaturi.
- Asigura-te ca ai totul împachetat pentru ziua cea mare (schimburi de haine, gustari, jucarii, etc.).
- Eticheteaza totul.
- Asigura-te ca ai achitat taxa si ai completat actele înainte de ziua ce mare pentru a nu fi înnebunita de aceste sarcini.
- Asigura-te ca ai destul timp pentru a pregati dimineata “marii zile” cu un mic-dejun si o mica discutie cu copilul tau despre aventura grozava ce urmeaza.
- Lasa-ti copilul sa te ajute la împachetat si sa îsi care singur bagajul.
- Când ajungeti la gradinita du-l de mâna înauntru, nu în brate.
- Majoritatea gradinitelor vor avea o perioada de acomodare (functie de copil poate dura câteva zile sua mai mult) pentru a se obisnui treptat sa stea la gradinita o perioada mai lunga de timp. În prima zi probabil ca o sa stai în camera lasându-ti copilul sa faca ce vrea dar ramânând în vizorul lui, observându-i reactiile atunci când iesi din camera explicându-i ca trebuie sa dai un telefon si esti în hol. Permite personalului sa îi distraga atentia si priveste de la distanta (fireste, nu îl lasa sa te vada).
- Când vine timpul ca tu sa stai în masina sau sa mergi la o cafea spune: “pa, mami vine mai târziu”, cu un sarut rapid si paraseste canera. Daca copilul plânge nu te uita înapoi. Adu-ti aminte ca imediat ce nu mai esti în vizorul lui se va opri din plâns repede si atentia îi va fi atrasa de joaca si restul activitatilor.
- Este foarte important sa stabilesti aceasta rutina de plecare înca din prima zi. Fermitatea si consecventa sunt cheia în ceea ce priveste copiii.
- La sfârsit, aminteste-ti ca cei de la gradinita stiu mai bine cum stau lucrurile asa ca asculta-le sfaturile. Daca întâmpina vreo problema te vor suna; asa ca încearca sa nu îti faci griji.
Acum poti savura ceasca de cafea în liniste!



Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Prima-zi-la-gradinita.html

Bebelusii si dulciurile

În ciuda tentatiei parintilor de a le face pe plac celor mici, ciocolata nu este indicata bebelusilor înainte de împlinirea vârstei de 2 ani.
Trebuie sa stiti ca pentru bebelusi toate alimentele care contin cacao sunt extrem de greu de digerat.
Ceea ce poate nu stiti dar trebuie sa aflati acum este ca doar patru bucatele mici de ciocolata au în compozitie aceeasi doza de cafeina pe care o are o cafea expresso. Gânditi-va: ati dea unui bebelus sa bea cafea?!
Bebelusii sunt foarte sensibili la cafeina iar aceasta substanta îi face sa devina agitati si prost dispusi.


Alimente nepotrivite pentru bebelusi
În special de sarbatori în casa fiecarei familii se gasesc tot felul de bunatati care îi tenteaza pe copii.
Dintre toate, ciocolata pare sa fie irezistibila. Desi este greu sa reziste dorintelor celor mici, parintii trebuie sa fie constienti ca aceste dulciuri le pot face mult rau copiilor.

Grasimilie în alimentatia bebelusilor
Alimentele speciale pentru bebelusi nu trebuie sa contina o cantitate foarte mare de grasimi. De aceea, si dulciurile pe care le pot mânca bebelusii trebuie sa fie degresate. În cazul dulciurilor pe baza de ciocolata, ele trebuie sa contina cel mult 5% praf de cacao.

Alimentatia incorecta a bebelusului
Parintii carora recomandarile nutritionistilor li se par lucruri prea putin importante pentru a li se da atentie îsi condamna involuntar copiii la suferinta: cei mici vor fi predispusi la alergii sau la obezitate.
Nu uitati ca pentru orice aliment nou pe care doresc sa-l introduca în alimentatia bebelusilor si a copiilor mici este bine sa ceara sfatul medicului pediatru.



Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Bebelusii-si-dulciurile.html

Anxietatea la copii

Anxietatea este o tulburare a afectivitatii, manifestata prin stari de neliniste, teama si îngrijorare nemotivate, în absenta unor cauze care sa le produca.
Este o „teama fara obiect“, spre deosebire de fobie, care este o teama cu obiect.
Pâna la vârsta de un an, se crede ca anxietatea nou-nascutului este normala înca din clipa separarii acestuia de mama sa.
Ulterior, multitudinea de stimuli care îi coplesesc, incapacitatea copilului de a întelege ca despartirile de parinti au caracter temporar, numeroasele persoane pe care le vede sau faptul ca mama si tata sunt înlocuiti de bunici, bona sau altcineva pentru o anumita perioada pot dezvolta aceasta anxietate primara.
Copiii cu aceasta tulburare sunt anormal de fricosi.
Se agata de parinti, fiind dependenti de acestia.
De cele mai multe ori au un somn agitat si cosmaruri frecvente.
Sunt timizi în relatiile cu alti copii.
Atentia este si ea afectata, fiindu-le greu sa se concentreze.


Cauze ale anxietatii
1. Pot exista anxietati legate de scoala sau gradinita care apar numai în intervalul în care copilul trebuie sa plece la scoala sau când este în incinta ei. Revenind acasa, acestea dispar ca din senin. Acesti copii au probleme mari de adaptare în mediul scolar sau prescolar. Anxietatea legata de scoala poate fi consecinta unor asteptari prea mari pe care le au parintii, copilul temându-se astfel de esecuri si dezamagirea parintilor.

copii fricosi frica

2. Anxietatea de separatie este cea mai frecventa. În general, apare în urma unor experiente marcante: o cearta puternica între parinti, vorbe grele sau negândite aruncate în prezenta lui, divort sau clasicele amenintari de genul „Te dau la tigani“, „Te duc la orfelinat“ etc. De asemenea, o despartire mai lunga de parinti, fara ca acesta sa o poata întelege, poate da nastere la aceasta anxietate de separatie.

3. Unii copii sufera de aceasta tulburare pentru ca poseda o sensibilitate crescuta, facându-i sa reactioneze mult mai profund decât ceilalti în cazurile de stres. Acesti copii sunt predispusi la un temperament anxios. Altii devin anxiosi din cauza comportamentului excesiv de protector al parintilor. În toate cazurile, ei se agata disperati de parinti, cerând mereu atentie si dovezi de dragoste si siguranta. Orice eveniment, examen, concurs îl îngrijoreaza foarte tare pe copil ducând la insomnii, atacuri de panica, fobii sau la simptome somatice.

Copii anxiosi sau rasfatati?
Unii parinti nu pot sa deosebeasca fondul anxios al copilului de asa-zisul rasfat, catalogând manifestarile sale ca fiind doar capricii, încapatânare. Din fericire, anxietatea la copii este mult mai usor de corectat decât la adulti.

Ajutorul pe care trebuie sa-l dea parintii copilului pentru a depasi aceste aspecte consta în primul rând în diminuarea surselor de stres, a evenimentelor traumatizante. Nu tratati însa cu indiferenta aceste aspecte pentru ca o data cu vârsta acestea se pot acutiza si pot provoca probleme majore la vârsta adulta.



Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Anxietatea-la-copii.html

Copiii supradotati

Copiii supradotati

Toti parintii îsi lauda odraslele si se mândresc ca au copii geniali. Realitatea face însa ca numai o mica parte dintre ei sa aiba dreptate. Haideti sa descoperim împreuna universul fascinant al copiilor supradotati.
Nu credem ca exista vreun parinte care sa nu-si doreasca sa aiba un copil talentat - într-un fel sau altul, fiecare dintre noi îsi doreste un Einstein în familie, iar cei carora aceasta dorinta li se împlineste nu sunt neaparat întotdeauna pregatiti. Problema cea mare este ca parintii nu stiu cum sa-si pregateasca micile genii pentru a relationa cu cei din jur. De cele mai multe ori, acesti copii supradotati sunt tratati ca niste „ciudati“. Din aceasta cauza, putem sa ne concentram pe anumite reguli de „convietuire cu un geniu“, care sa-i faca pustiului viata mai usoara.


Copii supradotati sau genii?
Daca spunem copii supradotati, cu siguranta va gânditi la pleiada de olimpici pe care îi vedem defilând pe micile ecrane. Exista însa si alte categorii de genii - si poate nu ar fi rau sa-i cunoastem si pe acestia, mai ales ca fiecare familie, atunci când îsi „programeaza“ o imagine ideala despre copiii ei, nu omite sa-i încadreze pe acestia într-o viitoare „cutie de geniu“. Daca ar fi sa facem o ancheta printre parinti, majoritatea si-ar dori un copil inteligent - un geniu academic, o persoana care sa înfaptuiasca un lucru maret. O categorie mai mica de parinti, probabil, viseaza sa aiba alt tip de copil - geniul sportiv. Exista cu siguranta familii care îsi doresc sa creasca un al doilea Hagi sau o a doua Nadia Comaneci. Foarte putini însa se gândesc ca micutul lor sa aiba abilitati sociale de exceptie, sa reuseasca sa se faca placut, sa-si gestioneze emotiile, sa aiba un suflet mare.

Parinti de copii supradotati
Rezultatele scolare exceptionale sau un rezultat foarte bun la o examinare psihologica nu sunt garantul geniului. Exista copii care sunt buni la învatatura sau care au rezultate bune într-un anumit moment la o testare psihologica, dar care nu au în mod neaparat vocatie de geniu. S-ar putea sa descoperiti, ca parinti, ca la un moment dat performanta începe sa se diminueze de la cotele exceptionale, devenind una buna (sau chiar mediocra), fara ca aceasta sa însemne neaparat o tendinta spre „prostire“. Poate ca micutul nu se simte bine în pielea unui copil catalogat ca fiind supradotat, ci pur si simplu prefera haina normalitatii. În aceste cazuri, insistenta parintilor de a recupera geniul familiei, de a-l readuce în galeria olimpicilor si a premiatilor poate sa aiba rezultate inverse.

Ce înseamna geniu
Potrivit DEX-ului, geniul este cea mai înalta înzestrare spirituala a omului, caracterizata printr-o activitate creatoare ale carei rezultate au o mare însemnatate. În practica obisnuita, un IQ cuprins între 0 - 19 îl au oamenii cu o înzestrare mintala foarte redusa. Urmeaza 20 - 49 deficienta mintala medie; 50 - 69 deficienta mintala usoara; 70 - 79 inteligenta „de limita“; 80 - 100 inteligenta.



Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Copiii-supradotati.html

Cum sa protejam copiii de substante periculoase

Anual, mii de copii din întreaga lume ajung la spital, unii chiar mor în urma otravirilor cu produse periculoase din casa sau gradina, lasate din neglijenta la îndemâna lor.
Pentru copii, continutul unei sticle cu detergent sau diluant poate reprezenta o bautura ca oricare alta. Iar curiozitatea lor este fara masura. Ar face orice pentru a si-o satisface. Este bine ca parintii sa stie însa ca nesupravegherea si neatentia se platesc uneori cu viata copilului!


Prevenirea otravirilor
Pentru a preveni aceste otraviri, verificati unde pastrati urmatoarele substante: soda caustica, detergent, decolorant, dezinfectant, ierbicid, insecticid, acid pentru baterie, parafina, otrava pentru soareci sau sobolani, alcool alb, alcool mentolat, motorina, petrol. Pastrati-le în locuri unde copiii nu pot ajunge. Cea mai buna varianta este un dulap închis asezat foarte sus, dar amintiti-va ca micutii se urca în locuri în care nici nu v-ati fi imaginat.

Cum sa protejam copiii de substante periculoase
- Pastrati produsele chimice periculoase în propriile lor ambalaje. De exemplu, nu puneti parafina în sticlele de limonada.
- Nu folositi decolorant si detergent în amestec pentru toaleta. Amestecul poate împrastia un gaz periculos.
- Nu lasati copiii sa manânce orice plante. Unele sunt otravitoare. Semintele de la salcâmul galben, de exemplu, pot provoca deranjamente stomacale, iar unele ciuperci sunt otravitoare si pot ucide.

Primul ajutor în otraviri
În cazul în care copilul a înghitit un produs otravitor sau a mâncat dintr-o planta toxica, dati-i sa bea un pahar cu lapte sau apa, în caz ca nu aveti lapte. Acest lucru contribuie la diluarea substantei otravitoare. Apoi duceti de urgenta copilul la spital. Daca este posibil, luati si o mostra din toxicul respectiv.

Primul ajutor pentru intoxicatia cu medicamente
Daca baietelul sau fetita dumneavoastra a înghitit din greseala medicamente, actionati de urgenta în felul urmator:
- Nu dati copilului apa cu sare pentru a provoca varsaturi. Sarea poate fi periculoasa în anumite situatii;
- Daca nu sunteti sigur ca a înghitit ceva, cautati unu-doua minute pentru a verifica lipsa unor pastile, verificati daca nu au cazut sub un scaun, de exemplu;
- Daca totusi credeti ca a înghitit pastile, duceti imediat copilul la medic;
- Daca este posibil, luati cu dumneavoastra tubul sau câteva pastile din medicamentul respectiv. Îi va ajuta pe medici sa identifice substanta toxica vinovata si sa gaseasca remediul neutralizant potrivit în situatia respectiva.
Intra si vorbeste cu noi pe forum!



Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Cum-sa-protejam-copiii-de-substante-periculoase.html

Invatarea bunelor maniere

Bunele maniere joaca un rol important în integrarea copilului tau în societate. Dar niciun copil nu se naste învatat. Parintii sunt cei care trebui sa-i învete pe copii bunele maniere. Multi parinti nu stiu exact cum ar trebui sa-si educe copiii si de cele mai multe ori se rezuma la a-i învata sa spuna "te rog" si "multumesc".
Învatarea bunelor maniere este un proces îndelungat, trebuie sa ai rabdare si în fiecare zi sa-ti îndrumi copilul spre calea cea buna. Si pentru ca educarea unui copil este foarte dificila, ne-am gândit sa-ti dam câteva sfaturi despre cum sa-l înveti pe micutul tau bunele maniere.


Cum se educa copiii
Copilul trebuie învatat si nu dojenit de fiecare data când greseste. Este mult mai simplu sa presupui ca micutul tau se poarta intentionat urât, decât sa-ti dai seama ca acesta are nevoie sa fie educat. Explica-i cu rabdare unde a gresit si nu uita ca s-ar putea sa mai repete aceasta greseala. În loc sa spui "Nu fi nepoliticos", poti sa-i zici "Este nepoliticos sa râgâi la masa. Daca se întâmpla sa faci asta, trebuie sa-ti ceri scuze". Când copilul tau îsi exprima într-un mod nepoliticos dezgustul pentru ceva, trebuie sa-i oferi o alternativa de exprimare. Deci, daca spune" Bleah! Ce scârboasa este mâncarea asta", tu ar trebui sa-l corectezi si sa-i spui: "Nu se vorbeste asa. Trebuie sa spui ’Nu-mi place acest fel de mancare’".

Cum sa te descurci cu un copil rasfatat
Copilul trebuie sa înteleaga de ce a gresit. Pentru a nu mai repeta gestul respectiv parintele îi va arata copilului cum ar fi trebuit sa se comporte. Copilul trebuie sa înteleaga clar cum vrei tu sa se comporte. Astfel când micutul tau nu se poarta corect nu-l cicali, ci încearca sa-l determini sa nu mai repete greseala respectiva. În loc sa-i spui "Nu mai tipa prin casa", ofera-i o alternativa: "Te rog vorbeste mai încet". Important este sa-ti pastrezi calmul si sa-i arati copilului cum trebuie sa se comporte.

Lectii de bune maniere
Este important sa accepti faptul ca pâna la o anumita vârsta copii sunt mai neîndemânatici: sparg obiecte, se murdaresc când manânca. Pe masura ce creste, copilul învata sa fie ordonat si îndemânatic. Învatarea bunelor maniere începe de la o vârsta frageda. Copilul nu stie cum trebuie sa se poarte în societate, parintele este cel care îl învata ce are voie sa faca si cum sa se comporte în public. Oricât de nepoliticos s-ar purta un copil-problema în public, trebuie sa te abtii sa-l certi de-o fata cu altii. Ai rabdare pâna ajungi acasa si acolo îi vei explica unde a gresit si cum ar fi fost bine sa se comporte.

Reguli de buna purtare
Pentru a evita situatiile neplacute, ar fi mai bine sa-l pregatesti pe copilul tau înainte de a participa la anumite evenimente. Astfel, înainte sa mergeti la cinematograf sau sa luati cina la un restaurant trebuie sa-i explici copilului tau cum ar trebui sa se comporte în situatiile respective. Repeta-i de câteva ori regulile care trebuie respectate si asigura-te ca a înteles. Dupa ce i-ai explicat copilului cum ar trebui sa se comporte într-o atare situatie, trebuie sa verifici daca a învatat lectia. Daca greseste, mai explica-i o data si înca o data pâna întelege. Fii consecvent si ai grija ca micutul tau sa respecte regulile de buna purtare în fiecare zi. Pentru a te asigura ca micutul tau respecta regulile de buna purtare trebuie sa-l educi cu rabdare:
- explica-i unde a gresit, în loc sa-l certi
- arata-i cum ar trebui sa se comporte
- nu-l certa în public
- fii un bun exemplu pentru copilul tau.
Învatarea bunelor maniere este cruciala în educatia unui copil. Astfel ca oricât de ocupat ai fi, fa-ti timp si pentru a-ti creste copilul corect.



Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Invatarea-bunelor-maniere.html

Ce ii trebuie bebelusului tau

Primul lucru de care îti dai seama atunci când devii parinte este ca ai nevoie de o casa noua pentru a tine în ea toate lucrurile de care are nevoie bebelusul tau. Nici nu ai idee de câte lucruri si, mai ales, de cât spatiu ai nevoie pentru o creatura atât de mica. Trebuie sa te gândesti cu mult timp înainte de a avea un copil care sunt lucrurile care îi vor fi necesare acestuia. Foarte multi parinti fac acest lucru si în momentul în care copilul lor se naste are deja tot ceea ce îi trebuie. Ei nu mai au altceva de facut decât sa se bucure de el si de prezenta lui.
Vei vedea ca lucrurile de care are nevoie bebelusul tau te vor face sa scoti din buzunar o suma destul de mare de bani. Daca ai mai avut un copil înainte, cu siguranta, ai pastrat câteva lucruri pe care le mai pori folosi si pentru cel de-al doilea sau pentru urmatorii. Cel mai important lucru pe care trebuie sa îl stie viitorii parinti este ca trebuie sa cumpere lucruri de calitate, de la companii cunscute si care le pot oferi si garantie pentru acestea. Numai asa veti fi siguri ca tot ceea ce cumparati pentru copilul vostru nu îi pune viata în pericol si este de calitate.


Lucruri de cea mai buna calitate pentru copil
Datorita faptului ca este într-o continua crestere bebelusul tau va avea nevoi diferite de la o zi la alta. Cele mai importante lucruri si cu care va trebui sa ai cea mai mare grija deoarece poti pune în pericol sanatatea acestuia sunt biveroanele, sterilizantii si periile pe care le folosesti pentru spalarea acestora. Un alt lucru foarte important sunt periile folosite pentru spalarea suzetelor.
Daca vrei sa speli cât mai rar hainele copilului tau trebuie sa îi cumperi neaparat un set de bavetele. În acest fel eviti patarea hainelor cu mâncare.

Vei avea nevoie de un set de ace pentru prinderea scutecelor. Pentru a îti usura munca atunci când îti schimbi copilul gândeste-te serios la achizitionarea unui pres special pentru acest lucru. Fii foarte atenta la materialul din care este acesta confectionat. Nu trebuie sa fie prea aspru deoarece bebelusului tau nu îi va placea si vei transforma schimbatul scutecelor într-un adevarat chin.


Cumpararturi pentru bebe
Când faci cumparaturi pentru nou-nascutul tau este foarte usor sa treci cu vederea lucruri precum betisoarele pentru curatarea urechilor sau unghierele speciale pentru bebelusi. Primul lucru de care va avea nevoie copilul atunci când îl vei aduce acasa este un somn bun. Acest lucru însemna ca va avea nevoie de un patut numai pentru el. Tine minte ca acesta trebuie sa aiba o saltea si asternuturi de cea mai buna calitate. Un copil care se odihneste foarte bine este un copil fericit. Si daca bebelusul tau va fi fericit înseamna ca si tu vei fi la fel.
Daca te decizi sa pleci împreuna cu sotul si cu cel mic la bunici vei avea nevoie de un patut. Aceasta problema o poti rezolva foarte usor cumparând un pat pentru copii care se strânge si care poate fi transportat foarte usor.


Siguranta este pe primul loc
Siguranta transportului este foarte importanta pentru un copil. Un scaun special pentru masina este obligatoriu daca obisnuiesti sa conduci mult si trebuie sa îti iei si bebele cu tine. Magazinele care vând asemenea obiecte au persoane specializate cera te vor ajuta sa montezi acest scaun în masina.
Daca vrei sa iesi la plimbare prin parc atunci vei avea nevoie de un carucior care sa poate fi adaptabil diferitelor conditii meteo. De obicei ele sunt prevazute cu un parasolar pentru a evita lumina prea puternica a soarelui si cu o husa speciala pentru ploaie. Pe masura ce copilul tau va creste va trebui sa începi sa îti iei si alte masuri de protectie pentru a evita ca acesta sa ajunga la aragaz sau sa îsi bage degetele prin locuri în care nu ar trebui.

Accesoriile pe care le vei achizitiona pentru copilul tau trebuie sa fie cât mai colorate si distractive. Un scaun înalt în care îl tii sa îi dai sa manânce ar putea avea forma unui personaj de desene animate. Dupa ce va-ti distrat o zi îl poti lasa linistit în camera sa si îi vei veghea somnul cu ajutorul unui monitor special pentru copii.




Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Ce-ii-trebuie-bebelusului-tau.html

Cum sa te porti cu un copil mic



Vrei sa îi raspunzi copilului tau, dar nu esti sigura de raspunsul pe care ar trebui sa i-l dai. Lasa-te condusa de cel mic si acesta îti va da raspunsul la dilema ta. Copiii si adultii sunt interesati uneori de lucruri complet diferite. O mama vrea sa îi dea copilului sau un pahar de suc si apoi vrea sa vorbeasca despre acea bautura. Copilul poate fi fascinat de condensul pe care îl provoaca lichidul pe exteriorul paharului. Daca observi acest lucru ar trebui sa folosesti expresii precum: "da, este ud" sau "picatura cade jos, jos". În felul acesta vei fi mai apropiata de cel mic decât daca i-ai spune "bea-ti sucul" sau "acesta este un pahar".


Curiozitatea copiilor
Copiii mici sunt foarte curiosi. Ei exploreaza lumea în care traiesc în fiecare secunda a vietii lor. Când încercam sa le atragem atentia si sa vorbim despre ideile noastre nu facem altceva decât sa îi îndepartam de interesele lor. S-ar putea sa nu facem altceva decât sa le cream o stare de confuzie daca ei se gândesc la ceva si noi începem sa vorbim cu ei despre altceva. Copiilor le place ca parintii lor sa îsi arate interesul pentru lucrurile care îi intereseaza pe ei. În momentul în care vedem ce îl intereseaza pe un copil si începem sa comunicam cu el despre acest lucru îl învatam cum sa înceapa o conversatie cu noi si va învata mai multe lucruri desprea acea picatura de apa de pe paharul sau.


Singura modalitate prin care ne dam seama ca suntem pe aceeasi lungime de unda cu copilul nostru este sa acordam mai multa atentie lucrurilor care îi stârnesc curiozitatea.

Daca bebelusul tau îti arata ceva va trebui sa te uiti la acel lucru, sa pari interesata de el si sa deschizi o conversatie. Daca cel mic se uita la ceva si râde va trebui sa faci si tu acelasi lucru. Daca se bucura atunci când vede un ursulet de plus fa si tu la fel. Dupa ce faci ceea ce face el poti sa începi o convesatie spunându-i "ideea ta este foarte interesanta pentru amândoi".

Cum îti arata copilul tau lucrurile de care este interesat? De obicei copiii se uita la obiecte, le ating, le apuca cu mânutele si le baga în gura. Ei încearca sa ajunga la obiectele care îi interseaza sau la obiectele luminoase sau la alti copii mici. Ei râd când vad anumite fete sau de diferite actiuni. Acorda o foarte mare importanta tuturor lucrurilor care îi intereseaza sau la cele foarte noi.

Tu poate stii totul despre aceste lucruri, însa pentru copilul tau ele sunt noi si foarte interesante. Când vorbesti despre aceste lucruri el va fi foarte atent la ceea ce îi vei spune.



Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Cum-sa-te-porti-cu-un-copil-mic.html

Cum se comunica cu bebelusul

Cum comunica bebelusii? Toti copiii mici incep sa comunice dinainte sa stie vreun cuvant. Zambetul unui copil poate spune „sunt fericit” sau „hai sa ne mai jucam jocul acesta inca o data”. Atunci cand un copil plange acesta incearca sa te avertizeze ca ii este foame sau ca trebuie sa ii schimbi scutecele. Inca din prima luna de viata bebelusii asculta si sunt foarte atenti la vocile pe care le aud in jurul lor. Ei descopera faptul ca au si ei voce si incep sa scoata sunete specifice lor. Intre sase si zece luni descopera ca pot uni sunetele intre ele si incep sa spuna cuvinte precum „dada” sau „gaga”. Cand ajung in jurul varstei de noua luni incep sa arate cu degetul sau incearca sa ajunga la anumite lucruri. Prin aceste gesturi ei incearca sa iti comunice ca vrea ceva sau ca trebuie sa va uita.
Membrii familiei ii pot ajuta incercand sa comunice cu ei sub forma unor jocuri. Trebuie urmarite doua reguli foarte simple:


- recunoasteti semnalele pe care vi le da copilul; intreabati-va mereu: „Ce incearca copilul meu sa spuna cu ochii, fata, vocea sau corpul sau?”


- raspundeti acestor semnale comunicand cu el; amintiti-va mereu sa vorbiti despre ideea copilului dumneavoastra.


Recunoasterea semnalelor


Veti observa probabil ca bebelusul foloseste o multime de metode prin care incearca sa exprime ceea ce simte sau ceea ce vrea. Vom enumera cateva dintre aceste metode mai jos. Acordati-va timp mai mult si urmariti felul in care se manifesta copilul dumnevoastra. Cum comunica el fara sa foloseasca cuvinte? Ce credeti ca vrea atunci comunica cu dumneavoastra? Are nevoie de ajutor sau de atentie? Vrea va uitati la ce se uita el? Vrea sa imparta un moment amuzant cu dumneavoastra? Ati observat ca atunci cand plange plansul lui nu este la fel tot timpul? Copilul se poate exprima prin: gesturi, sunete vocale, miscari ale corpului, priviri lungi, plans, zambet, anticipare, privire, atingere, diferite expresii ale fetei, etc.


Cum raspundeti semnalelor pe care vi le da copilul dumneavoastra?


Dupa ce ati inceput sa va dati seama care sunt cele mai comune semnale pe care copilul vi le da, trebuie sa stiti si cum sa ii raspundeti. In momentul in care cel mic vede ca ii raspundeti va prinde curaj si va comunica din ce in ce mai mult cu dumneavostra. Ii veti da de inteles ca l-ati auzit. De fiecare data cand ii raspundeti la un semnal copilul realizeaza ca gesturile, vocea sau expresiile fetei lui v-au facut sa intelegeti ce vrea si acesta va incerca sa comunice din nou.

De fiecare data cand ii raspundeti ii demonstrati ca o conversatie se face numai daca exista doi parteneri. Bebelusilor le place foarte mult sa comunice.

Exista insa si copii care nu aud bine sau nu aud deloc. Acestia au nevoie de un raspuns clar si prompt. Daca cel mic poarta un aparat auditiv va trebui sa stati foarte aproape de el si sa folositi o voce placuta atunci cand ii vorbiti. Daca cel mic nu aude deloc si trebuie sa comunicati cu el prin semne va trebui sa stati intr-o zona de unde el va vede foarte bine, sa observati la ce se uita si sa va dati seama ce vrea. Raspunsul i-l veti da folosind semne foarte usoare.

De fiecare data dupa ce ii raspundeti copilului va trebui sa va asigurati ca acesta si-a dat seama de acest lucru. Acest lucru va va ajuta sa aveti o conversatie placuta. Cuvintele vor veni mai tarziu.


Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Cum-se-comunica-cu-bebelusul.html

Cum speli un bebelus pe cap

  Sugarii stiu exact ceea ce vor si ceea ce le place sau nu. Din nefericire spalatul pe cap este unul dintre lucrurile care lor nu le place. Iata care este modalitatea prin care iti poti spala bebelusul fara sa depui un efort prea mare sau fara sa il faci sa sufere sau sa se agite prea mult. Trebuie sa urmaresti cativa pasi foarte simpli.

  Tine minte ca bebelusului tau ii este frica de zgomotul pe care il produce apa atunci cand curge. Solutia acestei probleme ar fi sa umpli cada cu apa inainte de a-ti duce bebelusul la baie. In cazul in care mai ai nevoie de apa, si sigur vei avea, ar trebui sa ai pregatit un recipient cu apa calda.

  Tine apa cat mai departe de ochii lui chiar daca acest lucru iti va ingreuna misiunea.
  Spune-i intotdeauna copilului tau dinainte ce ai de gand sa faci si da-i si o mica explicatie chiar daca el nu intelege nimic. Daca vorbesti cu bebelusul tau il vei face pe acesta sa se simta mult mai comod, sa aiba incredere in tine si sa nu ii mai fie teama de nimic.

  Un alt lucru pe care ar trebui sa il eviti este sa torni foarte multa apa pe capul copilului tau. Foloseste un prosop ud si sterge-l din cand in cand.
  Daca il speli cu sampon va trebui sa incerci sa scapi de spuma pe care acesta o face intr-un mod cat mai placut pentru copilul tau. Inceraca sa te joci cu el pana cand se va aseza intr-o pozitie din care il poti clati fara sa il faci sa planga. Nu lasa spuma sa ii intre in ochi deoarece s-ar putea sa il usture si cu siguranta nu ii va face placere acest lucru si va incepe sa planga. Cea mai buna solutie ar fi sa folosesti un sampon special pentru copiii mici.


Spalatul pe cap este un joc


Transforma spalatul pe cap intr-un joc. Daca ai un copil mai mare lasa-l sa isi faca singur spuma in cap. Poti intra si tu in cada alaturi de el si ii poti cere sa te ajute sa te speli pe cap. Nu mai insista daca vezi ca cel mic nu vrea sa faca baie sau devine agitat atunci cand isi da seama ca trebuia sa faca acest lucru. Cel mai bine ar fi sa ii faci mai tarziu aceasta propunere.

Lasa-l pe copilul tau sa se joace cu orice obiect are la indemana sau cu jucarii speciale pentru baita in timp ce tu il speli pe cap. In acest fel atentia lui va fi distrasa in alta parte si puteti transforma amandoi aceasta experienta intr-una placuta.

Foloseste foarte putin sampon deoarece daca va face prea multa spuma, cu siguranta, iti va fi foarte greu sa mai scapi de ea. Unele sampoane sau spumante de baie ii pot provoca copilului tau infectii. Solutia ar fi ca dupa ce termini cu spalatul sa il clatesti foarte bine cu apa curata.

Nu iti spala bebelusul pe cap prea des. Cel mai indicat ar fi sa faci acest lucru o data sau de doua ori pe saptamana.


Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Cum-speli-un-bebelus-pe-cap.html

Lipsa de calciu la copii

In perioada copilariei corpul foloseste calciu pentru a construi oase si dinti puternici. Acest proces se termina la sfarsitul anilor de adolescenta. Calciul din oase incepe sa scada in perioada in care devenim adulti si continua pe masura ce imbatranim. Se pare ca le femei se inregistreaza cea mai mare pierdere de calciu in perioada maturitatii.

Adolescentii, in special fetele, ale caror diete nu cuprind nutrientii de care oasele au nevoie sunt cei mai expusi sa se imbolnaveasca de osteoporoza.
Aceasta boala duce la fracturarea extrem de usoara a oaselor si poate le poate face pe cele mai fragile sa cedeze mai repede.


Ce rol joaca calciul in dezvoltarea copiilor


Calciul joaca un rol important in contractiile muschilor, trimiterea mesajelor prin intermediul muschilor si eliberarea hormonilor. Daca in sange nu este suficient calciu acesta este luat din oase pentru a asigura o mai buna functionare a celulelor. In momentul in care copiii, pe toata durata copilariei si cea a adolescentei, aduna destul calciu pentru a avea oase puternice isi pot incepe viata de adulti. Daca nu au o cantitate suficienta oasele si dintii lor vor creste mai repede dar mai slabe.

Hranindu-ti copilul cu mancare bogata in calciu ii vei ajuta sa aiba oase si dinti puternici. Ai datoria de a asigura copilului tau o viata sanatoasa printr-o dieta bogata in calciu. Oamenii din ziua de azi au grave probleme de sanatate, iar cea mai mare parte din probleme sunt datorate lipsei de calciu din copilarie. Copiii au nevoie de acest element ca de aer pentru a fi puternici. Fara cantitatea necesara de calciu copiii tai vor fi obezi, fara putere si oasele lor se vor rupe mai repede.

In timpul copilariei nu suntem foarte siguri ca primim ceea ce avem nevoie... deci este treaba parintilor sa se asigure ca ca cei mici vor creste sanatosi. De asemenea trebuie sa tinem cont de faptul ca cei mici nu vor manca tot ce li se pune in fata. Aceasta este insa o problema care se poate rezolva foarte usor. Unele lucruri precum gustarile au foarte mult calciu in ele si sunt pe gustul oricarui copil. Inghetata de exemplu este un produs care contine lapte dar care are si foarte mult calciu.


Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Lipsa-de-calciu-la-copii.html

Psihologia copiilor

Psihologia nu se refera doar la studiul mintii si emotiilor adultilor. Intr-o lume in continua schimbare, copiii sunt la fel de afectati ca si adultii. Partea trista a societatii este reprezentata de abuzul copiilor, incest, certuri familiale, abuz de alcool si droguri si alte probleme majore.

Daca ar fi fost mai bine inteleasa psihologia copiilor acum cateva sute de ani, rata prezenta a criminalitatii juvenile nu ar mai fi atins proportii atat de alarmante. Invatarea copiilor se face in copilarie si acest lucru va duce la propria formare a scarii de valori.
In plus, exista multe probleme care nu au legatura cu mediul sau cu societatea care afecteaza mai ales copiii. Psihologia copiilor se refera la problemele intalnite de copii si de adolescenti. Ea include retardarea mintala, autismul, tulburarile comportamentale si probleme aparute la nastere: imposibilitatea de a vorbi, de a auzi, de a vedea. Multe pot fi rezolvate cu ajutorul unui specialist.

Se stie ca problemele psihologice care apar in copilarie pot avea consecinte serioase pentru societate cum ar fi criminalitatea. In plus, o problema care nu este tratata la timp poate duce la formarea unui adult traumatizat si nefericit. Acestia sunt putini nori intalniti pe cerul vietii moderne. Si specialistii pot ajuta copiii sa ii imprastie.
Psihologia poate fi aplicata si la copiii care au un talent, insa care au probleme. Sau la cei care intalnesc dificultati in invatare si in sistemele familiale. Unii sunt incurajati sa continue si sa isi cultive un anumit talent si altii sunt ajutati sa parcurga o perioada mai dificila din viata.
La fiecare problema netratata, fie ea la inceputul copilariei sau spre sfarsitul acesteia, urmarile pot fi grave.


Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Psihologia-copiilor.html

Dezvolatarea creativitatii la copii

“Avem doua moduri de gandire intr-un singur creier. Partea dreapta (intuitiva) si cea stanga (intelectuala). Ambele proceseaza informatia in moduri diferite. Joaca unui copil face partea dreapta sa genereze idei creative, in timp ce partea stanga le corecteaza. Lasa-ti partea dreapta sa creeze si urmeaza “glasul” celei stangi pentru a corecta!” Uzo Onukwugha.

A scrie inseamna a gandi, iar a gandi - a medita (atunci cand nu gandesti cu adevarat). Acest lucru se datoreaza faptului ca gandesti cu partea intuitiva. Cu alte cuvinte, randurile ar trebui sa “curga” fara ca scriitorul sa riposteze. Partea rationala interfereaza insa cu aceste randuri care trec spre mana si mai apoi spre stilou. Pentru a trece peste aceasta bariera trebuie sa mentii deschis canalul de comunicare dintre inima si minte. Si poti fi creativa apasand butonasul “inspiratie” (realizata de meditatie si vizualizare). Cand faci asta, copilul din tine va incepe sa scrie asa cum iti doresti tu.

Greseala pe care o fac toti scriitorii aflati la inceput de drum este aceea ca incearca sa preia controlul asupra copilului creator din ei. Atunci cand iti lasi mintea sa zboare, creativitatea o urmeaza in mod natural. Este o lege a naturii care te va scoate din haos. Nu poti scrie ceva concret dintr-odata, chiar daca esti un scriitor cu experienta. Pentru a evita rigiditatea trebuie sa te intorci la originalitate (mintea intuitiva). Deci scriitorii buni rescriu ceea ce a simtit copilul din ei.
Copilul “nebun” este o metafora folosita pentru partea intuitiva a creierului drept, responsabila de creativitate si productivitate. Ea este responsabila de toate ideile inovatoare, de scrisul creativ, de imaginatie, de relatarea povestilor si de arta – ca sa numim cateva dintre atributiile ei. Copilul “nebun” are un oponent numit creierul stang. E ca si cum nimic din ceea ce ar scrie copilul “nebun” nu are sens pentru creierul stang.


Fotografiile ajuta procesul de invatare

Partea stanga a creierului, criticul, reactioneaza pentru a se opune oricarui lucru nebunesc pe care il face copilul. Este vorba despre citit, scris, aritmetica si analiza, care depind de inteligenta mai mult decat de dorinta si care ne ghideaza viata. Este ca si cum creierul stang verifica si echilibreaza toate actiunile copilului. Deci aceasta parte rationala este “editorul” a tot ceea ce copilul scrie.

Copilul gandeste in timp holografic si nu are idee despre orientarea spatiala. Acest geniu care creeaza (pentru ca exista unul in fiecare copil) vede fotografia mare. Vede si inceputul si sfarsitul, la fel ca un jucator de sah care vede toate aspectele tablei. Pe partea cealalta a creierului vede detaliile fine. Este ca si cum ai fi prea aproape de copac si din aceasta cauza nu poti vedea padurea. Componentele sale sunt ancorate in timp liniar: trecut, prezent si viitor.

Atunci cand copiii mici erau testati (la varsta de 2 ani), ei au prezentat un grad mare de gandire abstracta si imaginatie creativa (in 85% dintre cazuri). Cand s-a repetat testul (la varsta de 7 ani), dupa ce copiii au inceput scoala, numai 15% dintre ei isi mentinusera gandirea abstracta si imaginatia.

Acest test a aratat ca functionarea creierului, care este influentata de sistemul scolar si de tendintele societatii, tinde sa inhibe creativitatea copilului. Si acestea se datoreaza accentuarii importantei cititului, scrisului si aritmeticii (care sunt invatate in sistemul scolar).

Chiar si atunci, copiii nu pot invata fara fotografii. Este normal, pentru ca mintea lor poate gandi numai in poze in aceasta faza. Aceasta parte a noastra este “apelata” in timpul procesului creativ de scriere.


Cum sa dezvolti creativitatea copilului


Trebuie sa iti dezvolti creativitatea inainte de a deveni adult. Fara impresii nu exista expresii. Este ca si cum ai folosi un computer vechi. Pentru a se dezvolta corect, copilul trebuie sa caute, sa descopere, sa se intrebe si sa observe. Poate face asta prin indicarea ideei care trebuie gandita. Solutiile vor aparea in timp limitat.

“A dezvolta” inseamna si arta si inginerie. In arta incepi lucrul prin pregatirea panzei. In inginerie trebuie sa pui putina apa unei pompe pentru a vedea daca functioneaza. De ce? Pentru ca este vorba despre presiune. Aceasi lucru se aplica si creativitatii. Trebuie sa iti provoci imaginatia prin creierul drept.

Psihologii cred ca fara partea care se gandeste la joaca, cea dreapta, nu exista scris creativ. Din creierul drept vin toate ideile si alternativele. De exemplu, unora le ia mult timp pentru a gasi un titlu (pentru o carte, pentru un articol). Dar ideile le au deja stabilite. Mai tarziu, creierul stang poate “anunta” intentia de a dezvolta o anumita idee.

Deci creativitatea este joaca unui copil, in timp ce concentrarea este joaca adultului. Creativitatea este raspunsul unor varietati, in vreme ce concentrarea are ca punct central un singur lucru. In orice caz, avem nevoie de intregul creier pentru un scris efectiv. Dar mai intai sa lasam copilul sa scrie. Aminteste-ti ca a crea nu inseamna a obtine bani pana cand nu treci prin procesul de slefuire, impachetare si prezentare a ideilor tale lumii reale. Altfel, gandurile tale se vor risipi ca un fum.


Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Dezvolatarea-creativitatii-la-copii.html

Limbajul culorilor si copiii

Limbajul culorilor si copiii

Elady.ro îti prezinta în acest articol legatura culorilor cu psihologia copiilor.


Culoarea este partea luminoasa a copilariei. Copiii iubesc toate culorile si sunt încântati de ele. Ei raspund diferit de adulti la orice culoare. Daca vrei sa comunici cu un copil, aliaza-te cu o culoare. Foloseste-o corect! Copiii cunosc doar o paleta limitata, care însa se va mari pe masura ce cresc.

Culoarea este prima caracteristica pe care un copil o distinfe.

Toate am auzit ca micutii percep doar albul si negrul (culorile deschise si închise). Parintii tineri zugravesc deseori camera copiilor în alb si negru, cumpara jucarii albe sau negre. Dar de la 6 saptamâni la 2 luni au loc schimbari radicale la bebelusi. În primul rând, ei încep sa perceapa rosul, apoi culorile deschise, printre care si galbenul.

Bebelusii sunt atrasi de culori deschise. Numeroase studii au aratat ca preferintele lor se schimba odata cu vârsta. Multi copii care au sub 10 ani sunt îndragostiti de rosu sau roz si galben, spunând ca acestea sunt culorile lor preferate. Dupa aceea vor prefera albastrul.

Acesta este procesul de crestere si abilitatea de a percepe diferite stari.Preferintele culorilor variaza în functie de gen. Statisticile arata ca fetitele prefera rozul si violetul. Baietilor le plac mai mult culorile închise si negrul. Întrebarea este însa: preferintele sunt înnascute sau dobândite? Adultii îsi învata copiii cu anumite culori (prin haine si jucarii). Este greu de raspuns la întrebarea de mai sus, însa suntem tentati sa credem ca preferintele sunt înnascute. Este o problema dificila care va fi rezolvata în viitor.

Stiu cei care fac jucarii despre culori? Mergi printre jucarii si vei observa ca ei cunosc preferintele celor mici si le folosesc pentru a-i atrage, crescându-si astfel vânzarile. Când este vorba de adulti, firmele folosesc o culoare pentru o anumita marca sau anumite caracteristici pentru a diferentia tinutele.

Vorbind despre accentuarea anumitor caracteristici în materie de culori, identificarea genului este un exemplu. Daca vezi un produs ambalat frumos, foarte colorat, înseamna ca producatorul a stabilit ca principalii cumparatori vor fi copiii. Unii parinti cred ca producatorii prea cinici se joaca cu sentimentele micutilor. Dar întreaba-te: de câte ori copiii au fost motivati de catre o culoare sau de catre ambalaje deosebit sa faca un anumit lucru?

Prin culoare, copiii si adolescentii pot fi usor manipulati. Pentru fiecare însa exista rezultate diferite. Nu numai producatorii si vânzatorii se folosesc de interesul copiilor pentru culori. Le poti folosi si tu pentru o învatare mai usoara, pentru motivatie sau pentru inspiratie.



Limbajul culorilor si copiii


Sa ne gandim cum iau copiii contact cu culorile. Ei invata sa le distinga cu mult inainte de a le sti numele. Ei arata obiecte de diferite culori, fara a sti ce inseamna “rosu”, “verde” sau “galben”. Abia la varsta de 2-5 ani vor sti culorile si fetele le vor retine mai repede. Bineinteles, fiecare copil se dezvolta diferit, de vreme ce procesul de crestere este legat de sistemul nervos.
Daca vrei sa iti ajuti copilul sa distinga culorile, incearca sa i le prezinti sub forma de asociatii.

Spre exemplu:
Galben – banane, soare, lamaie
Rosu – mere, rosii
Albastru – blugi, cer
Verde – pastai, iarba, frunze
Gri – un elefant
Maro – un urs, un trunchi de copac

Cercetarile au aratat ca, spre exemplu, daca ii arati unui copil un mar albastru, el va avea nevoie de ceva timp ca sa il recunoasca. Un mar albastru i se pare interesant si amuzant. Vezi astfel daca micutul tau isi dezvolta simtul umorului, abilitatea de a rade la lucruri ciudate sau anormale.
De indata ce a invatat sa recunoasca numele si culorile, copilului ii va fi mai usor sa invete noi lucruri. Parintii vor intotdeauna sa isi invete copiii reguli de siguranta. Cei mici pot fi ajutati prin culori (de exemplu rosu pentru pericol). Ochiul omului percepe combinatii de galben si negru si creierul percepe combinatia ca pe un pericol. Foloseste culorile pentru a stabili daca un lucru este periculos. Copilul nu va avea voie sa se joace cu acel obiect.

Chiar si atunci cand mai creste poti folosi culorile pentru a-ti invata copilul anumite lucruri. Unele studii au aratat ca micutii cu probleme de atentie sunt stimulati de culori, care actioneaza ca medicamentele. Inseamna ca o culoare poate fi folosita in medicina! De asemenea, introdu culorile in alimentatia copilului pentru a alunga monotonia.


Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Limbajul-culorilor-si-copiii.html

Vaccinurile, protectie pentru copii

Vaccinurile, protectie pentru copii

Vaccinul este important pentru dezvoltarea fara probleme a copilului dumneavoastra. El protejeaza copilul de boli cum ar difteria, poliomielita, rujeola sau tusea convulsiva. Dar atât timp cât riscul de îmbolnavire exista, este mai bine sa previi decât sa tratezi.


Sunt vaccinurile necesare pentru copilul tau?
Înca din burta mamei, copilul dezvolta anticorpi care îl protejeaza de boli dupa venirea pe lume. Dar acesti anticorpi nu mai sunt atât de puternici în timp, deci exista un risc tot mai mare de îmbolnavire, iar vaccinul nu face decât sa produca în continuare anticorpii necesari apararii împotriva bolilor.

Parintilor le e putin teama de injectia în sine, dar nu trebuie sa se sperie. În prezent exista diferite moduri de a diminua durerea provocata de un vaccin. Vaccinurile constau în introducerea prin injectare în corpul copilului a unor bacterii sau forme de virusi mult mai putin periculoase pe care organismul tinde sa le respinga, producând astfel anticorpii care, o data formati vor proteja copilul de diverse boli. Diferenta dintre un copil vaccinat si unul nevaccinat este ca cel dintâi nu se va îmbolnavi la fel de repede sau va face o forma mai usoara a bolii decât un copil care nu a fost vaccinat pentru boala respectiva.

Dezavantajele vaccinului
Vaccinarea nu se poate face decât daca bebelusul se afla în perfecta stare de sanatate, iar cele mai multe vaccinuri sunt injectabile si trebuie repetate la o anumita perioada de timp. Desi pot aparea efecte secundare, cum ar fi febra sau înrosirea pielii în jurul locului unde s-a facut vaccinul, nu aveti nici un motiv de îngrijorare.

Posibile boli
Difteria, desi este o infectie severa care afecteaza respiratia, poate fi prevenita prin vaccinare. Tot prin vaccinare se previne si tusea convulsiva care poate duce la pneumonie, hernii si mai rar la complicatii cerebrale.

Prevenirea rujeolei prin vaccinul VVR scuteste copilul de febra mare, infectii la nivelul ochilor si al urechilor, care pot duce la surzirea copilului.

Tetanosul, care poate fi o infectie mortala se previne prin vaccinarea periodica.

Poliomielita, boala care provoaca paralizii si meningita se pot preveni prin vaccinare anti-poli VPO.



Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Vaccinurile-protectie-pentru-copii-.html

Somnul bebelusului

Somnul bebelusului

  Experienta altor mamici ajuta mult. Daca esti la primul bebelus, vei fi curioasa sa afli prin ce au trecut alte mamici si cum s-au descurcat cu mica minune. Elady.ro a intrebat cateva mamici ce a insemnat pentru ele sa aiba un bebelus!
“ -Bebelusul meu nou nascut scotea niste zgomote in prima lui luna de viata atunci cand dormea. Erau atat de puternice incat ne ingrijorau. In spital ni s-a spus ca el trebuie hranit la fiecare 2-3 ore. Insa bebelusului meu ii placea sa doarma cate 5 ore. Cand imi amintesc cate griji mi-am facut.. se pare ca situatia a luat o intorsatura radicala. In loc sa il trezesc ca sa il hranesc, incerc sa il pun in patut ca sa doarma. In primele doua luni am aflat ca daca il tin cu capul pe umarul meu si stam amandoi intr-un scaun care se balanseaza usor ii va fi mult mai usor sa adoarma”. Acestea sunt cuvintele unei mamici, Sorana, care ne-a permis sa deschidem cutia cu amintiri ale bebelusului ei.
  O alta mamica ne povesteste ca ea putea sa isi puna bebelusul sa doarma in patut fara a-l trezi. Insa dupa cateva luni, tehnica aceasta nu mai dadea roade si ea trebuia sa il tina in “marsupiu”. Adormea acolo si daca voia sa il puna la locul lui se trezea imediat.


Metode de adormit bebelusii


    Fiecare mamica stie ca bebelusul devine incredibil de greu dupa o vreme, chiar daca are putine luni de viata. Cantecele de leagan sau plimbarea pentru a adormi sunt uneori ineficiente. Mamicile leagana pe picioare copiii dar este posibil ca nici aceasta metoda sa nu dea rezultate din cauza stimularii prea puternice.
    Combinarea cantecelor de leagan cu leganatul este uneori prea mult. Bebelusul se ataseaza de mama si va vrea sa fie aproape de ea mai tot timpul, insemnand ca noaptea ii trebuia dedicata in totalitate. Unele mame nu au timp sa gateasca, sa ia masa sau sa faca un dus uneori.
  “ -Ca mama”, ne povesteste Maria, “trebuie sa incerc mai multe metode de a-mi adormi copilul. Bebelusul meu nu este plangacios si adoarme imediat. Insa cand vreau sa il pun in pat sau in patutul lui, dechide imediat ochisorii. Si eu trebuie sa o iau de la capat… mi-am dat seama ca e o munca de Sisif, asa ca m-am urcat in pat si l-am tinut in brate. Dupa ce il hranesc si il mangai, este pregatit sa doarma”.
    Mutarea bebelusului din brate in pat este o problema. Mamicile cauta o rutina. De obicei, daca il pui in patut si deschide ochii, il poti magaia usor. Continua aceasta tehnica de adormit copilul pentru cateva luni si vei vedea ca la un moment dat va sta linistit in patut si va dormi.
    In timpul unui pui de somn, bebelusul poate deschide ochii si daca intalneste zambetul tau ii va inchide imediat. Este un moment incredibil, prin care iti trimite un mesaj de dragoste.  

    Mamicile nu ar schimba aceste momente cu punerea in patut a bebelusului si ignorarea pana cand el adoarme. Bebelusii se pot linisti, insa unii pot plange atat de tare si nu ii mai poti consola timp de cateva ore. Daca astepti sa planga vei avea parte de mai multe probleme.


Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Somnul-bebelusului.html

Somn linistit pentru bebelusul tau

Sa inveti bebelusul sa doarma corect este unul dintre cele mai importante misiuni ca parinte. Noul nascut are nevoie de la 16 pana la 18 ore de somn pe zi. Lipsa acestuia ii pote influenta temperamentul si poate stresa. Atunci cand dorm, copiii nu numai ca primesc odihna fizica necesara, ci si cresc; sistemul imunitar si creierul se transforma si proceseaza informatia.
Stabilirea unor obiceiuri sanatoase de somn potrivite inceputului ii vor asigura copilului odihna necesara.


Zi si noapte...


Un pas vital este invatarea bebeluslui diferenta dintre noapte si zi. Ziua vrei ca el sa fie treaz, deci stimuleaza-l. Joaca-te si hraneste-l si continua-ti activitatile zilnice pentru a-l face pe micut sa inteleaga ca ziua ar trebui sa stea treaz. Nou nascutul va mai dormi in timpul zile insa cu timpul va trebui sa invete diferenta intre zi si noapte.Pe cealalta parte, noaptea este rezervata somnului. Pentru a ajuta bebelusul sa se pregateasca pentru somnul de noapte, nu il agita, pastreaza linistea si stinge luminile. Incearca sa stabilesti o rutina si pregateste-l de somn: hraneste-i, citeste-i o poveste si pune-i muzica linistita. Urmareste-i semnalele. Uneori, cand sunt obositi, bebelusii isi freaca ochii cu mainile sau li se inrosesc ochii. De indata ce observi un semn, pune-l in patut.


Invata-l sa doarma pe puiul tau


Bebelusii vor plange cand vor fi pusi in pat. Incearca sa ignori plansul care dureaza mai putin de 15 minute. Poate ti se pare mult, dar de indata ce vei merge la ei daca ii auzi plangand, vor invata ca plansul atrage atentia – mai ales daca ii iei si in brate. Nu iti spunem sa ignori un copil care plange. Mergi si vezi daca s-a intamplat ceva, insa pastreaza distanta. Mangaie-l usor, schimba-i scutecul (in pat) si nu aprinde lumina. Apoi pleaca de indata ce ai stabilit ca totul este in regula.


Inca un sfat pentru un somn bun al bebelusului, mai ales pentru nou nascut, este infasarea. Pune-l intr-o paturica, asa cum era infasat in spital. Asa va fi impiedicat sa se rostogoleasca prea mult si nu se vor mai trezi asa des. De asemenea, pare mai confortabil pentru ei si merg mai repede pe drumul catre tara minunata a somnului.
Stabilirea unor pasi sanatosi este inceputul care va ajuta copilul pe masura ce creste. Stabileste o rutina pentru ca niciodata nu este prea devreme pentru a merge pe o cale buna.


Sursa: http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Somn-linistit-pentru-bebelusul-tau.html

Copilul meu face in pat...

In fiecare noapte, milioane de familii se confrunta cu problema udarii patului. Aceasta este o problema pe care o are majoritatea copiilor sub 6 ani si pe care medicii nu o pot explica in totalitate. De cele mai multe ori problema persista pana in adolescenta, iar cei mai multi dintre copii o rezolva pe cale naturala, fara a lua medicamente.

Exista doua feluri de „facut in pat” :enurexie primara si enurexie secundara. In prima faza a enurexiei, copilul face deseori in pat pe timpul noptii si va continua sa faca de cel putin doua ori pe saptamana timp de un an. Pe masura ce copilul creste, ajutat si bine educat de catre parinti, el va renunta la acest obicei. Enurexia secundara, sau a doua faza a ei este cand un copil incepe sa faca iar in pat dupa o pauza de aproximativ un an. Cateodata, aceasta faza poate tine pana cand copilul ajunge adolescent. Doctorii considera trasaturile ereditare ca fiind una din cauzele enurexiei.

Un alt factor este nedezvoltarea unui ciclu hormonal care consta in aparitia unui hormon antidiuretic in timpul serii care reduce cantitatea de urina produsa de rinichi pentru a preveni umplerea vezicii urinare pe timpul noptii. Acest ciclu hormonal nu se realizeaza din momentul nasterii, ci la varsta de aproximativ 2 ani, la unii copii si mai tarziu, iar la altii nu apare deloc acest lucru ducand la udarea frecventa a patului.

Un copil care este tinut in scutec prea mult timp nu va stii cum sa-si controleze miscarile vezicii urinare in timp ce doarme.

Copilul afectat de aceasta problema si familia lui pot deveni foarte stresati. Vina si rusinea duc la anxietatea copilului afectat, mai ales cand este nevoie sa doarma in alta parte decat acasa sau cand merge in tabara. Asigurand copilul ca se poate vindeca de acest obicei si ajutandu-l moral, el poate depasi mai usor problema.

Aminteste-i copilului sa se duca la baie inca o data inainte de culcare. Daca trezesti copilul din somn nu ii este de ajutor pentru a putea depasi problema, desi iti poate garanta nopti „uscate” ca o solutie temporara.

Exista si cazuri, destul de rare, ce-i drept, in care facutul in pat asociat cu alte simptome indica o afectiune medicala. Consulta medicul pentru ca el iti poate spune daca este vorba de constipatie, probleme cu vezica urinara, infectie urinara sau stres.


Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Copilul-meu-face-in-pat-.html

Obezitatea la copii

Obezitatea la copii

  In trecut, daca un copil era gras insemna ca este sanatos si ca are mai multe sanse de a supravietui infectiilor si subnutritiei. In orice caz, in secolul trecut greutatea excesiva a fost primara in problemele de sanatate ale copiilor. Obezitatea este definita ca acumularea excesiva a grasimii.
  Obezitatea totala la copii si adolescenti a inceput sa fie tratata foarte serios de cand s-a constatat ca, de exemplu, in Statele Unite aproximativ 25% dintre copii sunt considerati obezi. Statisticile obezitatii sunt alarmante – in timp ce in 1982 doar 4% dintre copii aveau probleme, in 1994 procentul lor se ridicase la 16%. Potrivit statisticilor din 2001, aproape 25% dintre copiii albi si 33% dintre cei afro-americani si hispanici erau obezi. Costurile internarilor copiilor obezi cresteau de la an la an.
  Obezitatea copiilor poate duce la multe complicatii. Ea poate avea ca rezultat probleme fizice si emotionale (o proasta parere despre sine, depresie). Elady.ro iti propune sa examinam impreuna posibilele cauze ale cresterii numarului de copii obezi si cum pot fi acestea controlate, pentru ca adoptarea stilului de alimentatie american si in Romania (mancarea fast-food, chipsuri, pizza, bauturi carbogazoase dulci) a inceput sa afecteze si la noi starea de sanatate a copiilor.


Obezitatea la copii


  Un copil este considerat obez datorita greutatii si inaltimii sale, care este comparata cu o schema de crestere de catre un doctor. Daca greutatea normala o depaseste cu mult pe cea ideala in comparatie cu varsta si inaltimea, copilul este numit obez. Obezitatea se calculeaza folosind BMI-ul, care consta in masurarea grasimii din corp.
  BMI este alegerea multor medici si specialisti care studiaza obezitatea. Se foloseste o formula matematica, iar aceasta tine cont de inaltime si greutate. BMI-ul egaleaza greutatea unei persoane in kilograme impartind greutatea la metri patrati (BMI=kg/m2). BMI-urile sunt des folosite de multi medici.
  BMI = greutatea in kilograme / (inaltimea in metri x inaltimea in metri)
Iata ce indica BMI-ul unui copil:


- Un BMI mai mic de 19 – copil cu greutate sub cea normala.


- Un BMI cuprins intre 19-24.9 – copil cu greutate normala.


- Un BMI cuprins intre 25-29.9 – copil gras.


- Un BMI de 30+ - copil obez.


Du-ti copilul la un doctor daca te-ai gandit ca el ar putea fi obez.
Schemele de crestere sunt scheme de comparare folosite de medici pentru a urmari evolutia unui copil in ceea ce priveste greutatea si inaltimea. Multi medici folosesc schemele de crestere de la Centrele de Boala, Control si Prevenire, care se bazeaza pe masurarea a mii de copii. Aceste scheme permit medicului sa observe schimbarile din corpul micului pacient in timp. BMI-ul unui copil este trecut pe schema de crestere – 95 inseamna obezitate. Un copil situat intre 85 si 95 prezinta riscul de a deveni supraponderal. Asociatia americana de obezitate foloseste BMI-ul de 85 ca punct de referinta pentru persoanele cu greutate peste cea normala si 95 pentru cele obeze.


Cauzele obezitatii la copii
Exista multi factori care contribuie. Greutatea este determinata de o combinare a acestor factori. Obiceiurile proaste de a manca si lipsa exercitiilor sunt primele care aduc obezitatea printre copii.
Factori genetici – obezitatea poate fi genetica. De exemplu, riscul de a deveni obez este mai mare la copiii ai caror parinti sunt obezi. Acest lucru se datoreaza stilului de viata – incluzand alimentatia si lipsa exercitiilor fizice.
Factorii de mediu – joaca un rol important in obezitatea unui copil. Obiceiul nesanatos de a consuma alimente cu multe calorii poate cauza obezitatea. Unele studii arata ca timpul petrecut in fata televizorului poate avea si el ca efect obezitatea. In timp ce sta pe canapea, copilul inlocuieste activitatea fizica si consuma multe dulciuri, snacksuri s.a. bogate in calorii.


Factori psihici – contribuie si ei la obezitate. Influenteaza obiceiurile copiilor de a manca; multi oameni mananca atunci cand sunt tristi, nervosi sau cand trec prin alte stari asemanatoare.
Boala poate duce si ea la obezitate sau la tendinta de ingrasare a unui copil. Acestea includ hipotiroidismul, sindromul Cushing, depresia si unele probleme neurologice care pot evolua. De asemenea, unele antidepresive pot aduce crestere in greutate. Un doctor poate spune exact daca exista vreo problema medicala care cauzeaza cresterea in greutate sau din cauza careia pierderea greutatii este dificila. Obezitatea poate afecta efectul insulinei printr-o anumita rezistenta in cazul persoanelor cu diabet. Copiii obezi pot avea mari probleme cu presiunea sangelui, nivelul mare de colesterol, cu somnul si de asemenea vor suferi o degradare sociala (stima proprie va avea de suferit si vor avea tendinta izolarii). Ei au aratat si simptome ale deficitului de atentie.
Tratament pentru copiii obezi
Tratamentul pentru obezitate se bazeaza pe incetinirea sau oprirea cresterii in greutate astfel incat copilul sa se dezvolte in greutatea pe care o are in cateva luni sau in cativa ani. Cercetarile arata ca pentru fiecare procent de 20% de exces de greutate ideala copilul va avea nevoie de de pana la un an jumatate de mentinere a greutatii pentru a atinge greutatea ideala. Activitatea fizica si exercitiile sunt cele mai bune metode de a preveni si trata obezitatea la copii. Tratamentul include terapie de comportament, reducerea sedentaritatii si schimbarea planurilor nutritionale si ale activitatilor fizice. Ofera-i copilului o dieta echilibrata. Multi copii sunt influentati de comportamentul copiilor. Deci daca vei avea o viata sanatoasa, sansele ca puiul tau sa te urmeze sunt foarte mari.


Sfaturi pentru parinti
Parintii joaca un rol foarte important in tratarea copiilor obezi. Ei ar trebui sa urmareasca dieta copiilor si sa le ofere intotdeauna fructe, legume si alimente cu numar scazut de calorii. In schimb, trebuie sa limiteze consumul dulciurilor sau a bauturilor (incluzandu-le pe cele care contin suc de fructe), pentru ca acestea vor “umple” copilul, care va refuza mancarea sanatoasa. Limiteaza carbohidratii albi pentru a reduce obezitatea: orez, paste, paine alba si desert – cat mai putine! Selecteaza retete si metode de gatit care contin cat mai putine grasimi. De exemplu coace puiul in loc sa il prajesti. Bea multa apa pentru a fi un exemplu bun. Monitorizeaza cresterea copilului. Cere sfatul medicului pentru a afla BMI-ul. Asigura-te ca toata familia are obiceiuri sanatoase, deoarece obezitatea nu este o problema doar pentru copil, ci pentru intreaga familie. Primul pas ar fi fixarea unor mese si a unei rutine pentru copii. Trei mese si doua gustari sunt de ajuns pentru o zi. Copiii vor simti ca le este foame in anumite momente. Nu le servi portii imense. Lasa-i sa ceara mai mult daca asa simt!
Prevenirea obezitatii la copii
Educarea parintilor este cea mai importanta. Este mai usor sa prevenim obezitatea decat sa o tratam. Parintii ar trebui invatati ce alimente sa le ofere copiilor lor si cum sa ii indemne sa faca cat mai multa miscare.


Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Obezitatea-la-copii.html

Beneficiile alaptatului la san

Beneficiile alaptatului la san

  Alaptatul la san este cea mai usoara si completa metoda de a-i oferi bebelusului tau lapte natural imbogatit cu substante atat de benefice si cu proprietati de imunizare. Insa, din pacate, nu toate mamicile stiu care sunt cu adevarat beneficiile alaptatului la san. Nu numai bebelusul profita de pe urma alaptatului, ci si mama. Gusti sau consumi alcool in timp ce alaptezi? Care sunt problemele care pot aparea in timpul alaptatului? Elady.ro iti ofera raspunsul la aceste intrebari si la multe altele!


Alaptatul in primele luni


  Fiecare mama care hotaraste sa isi hraneasca astfel copilul nou nascut ii asigura acestuia o sanatate mai buna si o dezvoltare mai armonioasa. Sanii unei femei insarcinate incep sa produca colostrum (laptele matern timpuriu) cam in jurul celei de-a patra sau a cincea luni de sarcina. Imediat dupa nastere, desi se crede ca mama nu produce inca lapte, sanii ei contin un fluid galben – colostrul. Plin de anticorpi, el ofera o importanta protectie nou nascutului in fata bacteriilor si virusilor. Colostrul este usor de digerat si este mancarea perfecta in primele zile de viata.

  Colostrul are putine grasimi si este bogat in carbohidrati, proteine, vitamine si minerale. Cantitatea nu este prea mare, insa concentratia de substante nutritive este impresionanta. Colostrul are grija si de burtica bebelusului, datorita prezentei imunoglobinei (IgA). Aceasta se poarta ca un vaccin impotriva eventualelor atacuri ale microbilor, mai ales in mucoase, gat, plamani si intestine.

Colostrul


  Colostrul se schimba in lapte cam in a treia sau a patra zi dupa nastere si dureaza pana la zece zile. Acesta contine multa lactoza, grasime si vitamine solubile. Cantitatea de calorii este mai mare in laptele acesta decat in colostru. Dupa aproximativ zece zile de la nastere, laptele devine lapte matur care contine 90% apa si 10% grasime, zahar, proteine, minerale si enzime. In timp ce apa ajuta la mentinerea hidratarii copilului, restul ajuta creierul si corpul sa se dezvolte.


Beneficiile alaptatului la san pentru copil


Combinatia perfecta – laptele de la san are combinatia exacta de proteine, grasimi, vitamine, minerale si enzime necesare diferitelor stadii de crestere ale noului nascut. Laptele matern are proprietati care ajuta la dezvoltarea sistemului nervos. El este usor de digerat.

Imunitate – laptele de la san mareste rezistenta copilului la infectii. 80% dintre fungi, bacterii si virusi vor fi omorate. Mai mult: copiii hraniti la san vor avea mai putine infectii ale urechilor, probleme respiratorii, alergii, diaree si infectii gastrointestinale.

Hrana perfecta pentru bebelus – laptele de la san ajuta la dezvoltarea sistemului nervos si creste IQ-ul cu 8 puncte fata de copiii care nu au fost hraniti cu lapte matern. Reduce si riscul mortii infantile. Laptele matern isi schimba constant compozitia pentru a se adapta nevoilor bebelusului. Se observa si o sanatate dentara mai buna datorita faptului ca bebelusul trebuie sa suga.

Se reduc riscurile cancerului la san – femeile adulte care au fost hranite la san sunt mai putin expuse riscului de a avea cancer la san.

Protectii impotriva problemelor intestinale – alaptatul ajuta copiii sa dezvolte boli cronice de-a lungul anilor.


Beneficiile alaptatului la san pentru mama


- alaptatul este un “premiu” emotional si o experienta relaxanta, atat pentru mama cat si pentru copil.
- femeile care alapteaza la san au mai putine sanse de a dezvolta cancer la san.
- este o cale naturala de a se stabili o legatura unica intre mama si nou nascut.
- mamele vor pierde kilogramele acumulate in timpul sarcinii, pentru ca grija pentru copil va folosi multe calorii.
- uterul va reveni la forma normala dupa ce a fost strans in timpul nasterii.
- decaleaza reinceperea ciclurilor menstruale.
Durata alaptatului difera de la mama la mama si de la bebelus la bebelus.


Dieta din timpul alaptatului


Mamicile ar trebui sa uite de grija pentru greutate – daca alapteaza, trebuie sa consume cat mai multe alimente bogate in proteine si calciu. Poti face exercitii si alte activitati fizice pentru a incerca sa dai jos cateva kilograme. Alimentatia ar trebui sa includa multe fructe si legume, paine si cereale, lactate, carne alba, peste, pui, carne, oua etc. Este indicata consumarea multor bauturi (nu alcoolice!) si evitarea fumatului. Mamicile trebuie sa aiba grija sa fie bine hidratate. Evita cofeina si alcoolul inainte de a alapta! Urmeaza o dieta cu calciu si fier!


Probleme ale alaptatului la san


Una dintre cele mai intalnite probleme este sangerarea si durerea mameloanelor (sfarcurilor). Acest lucru se datoreaza deseori unei pozitii inadecvate. Poti folosi niste gheata pentru a domoli durerea pana gasesti pozitia potrivita. Sau foloseste pompite pentru lapte. Unele mame experimenteaza dureri si simptome ca in cazul unei gripe. Uneori, femeile pot suferi de mastita – infectie bacteriala a sanilor. Problema se rezolva de obicei cu antibiotice.

Alaptatul este cea mai buna metoda de a simti ca esti mama. Familia si prietenii te vor sustine si aceste momente din viata vor fi speciale atat pentru tine cat si pentru bebelus. Alaptatul este singura cale naturala care garanteaza o sanatate mai buna.


Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Beneficiile-alaptatului-la-san.html

Refluxul acid la copiii mici

Refluxul acid la copiii mici

  Se stie ca bebelusii si copiii mici nu accepta uneori mancarea si o scuipa.

  Lucrul acesta poate fi foarte stresant pentru noua mamica.

  Refluxul determina o stare de agitare si iritare si la copil.

  Refluxul acid al bebelusilor este caracterizat de crize imediate mesei. Daca nu este tratat poate duce la micsorarea luarii in greutate si cresterii.

  Afla simptomele refluxului la bebelusi pentru a avea situatia sub control!

  Refluxul acid la copii


  Tehnic, refluxul bebelusilor se refera la refluxul gastro-esofagian. Mancarea „vine inapoi”. Refluxul bebelusilor este o urmare a relaxarii muschilor de la baza esofagului. Refluxul este considerat a fi rezultatul unei proaste coordornari intre organele de deasupra sistemului digestiv. La unii copii, refluxul acid poate fi cauzat de anormalii ale esofagului. De asemenea, el poate aparea atunci cand stomacul este prea plin si presiunea abdominala creste (se poate manifesta prin plans, tuse si defecare). Oricand exista o marire a refluxului acis, copilul va fi suparat si este posibil sa planga din cauza ca acidul din stomac ii irita esofagul.

  Majoritatea copiilor afectati de refluxul acid prezinta simptome inca din prima saptamana. Cresterea si luarea in greutate sunt afectate. Daca observi voma si discomfort in timp ce bebelusul mananca, gandeste-te la reflux. Uneori copiii mici cresc conditiile refluxului acid in timp. Tinerea sub observatie este vitala. Parintii pot fi sfatuiti sa ingroase mancarea. Felul in care sta copilul atunci cand mananca este si el important – in nici un caz nu tine copilul culcat! De asemenea, pentru a-i schimba scutecul nu-l pune pe burta exact dupa ce a mancat! Si alaptatul poate determina refluxul la bebelus.

  Doctorul iti va recomanda medicamente care reduc productia de acid a stomacului. Unele medicamente sunt folosite pentru a imbunatati functionarea stomacului si a sistemului digestiv. Administrarea oportuna a medicamentelor este importanta in refluxul acid. De vreme ce medicamentele se metabolizeaza mai repede la copii ar putea fi necesara administrarea mai frecventa a dozelor. Unii doctori ar putea recomanda antiacizi. Cei mai des folositi sunt nizatidina, famotidina si raniditina. In cazul in care un copil este alergic se va prescrie o formula hipoalergica.


Refluxul nemanifestat la copii


  Un copil care sufera de refluxul acid s-ar putea sa nu vomite chiar deloc. Unii ar putea inghiti materialul refluxat in timp ce altii nu refluxeaza o cantitate suficienta pe care tu sa o observi la gurita. In orice caz, aceste episoade dauneaza esofagului. Refluxul acid nemanifestat poate fi o cauza de ingrijorare atunci cand copilul nu mai ia in greutate. O proba de pH este foarte folositoare in detectarea refluxului. Daca exista vreo proteina sau vreo alergie problema se agraveaza. In unele cazuri mancarea inghitita din nou poate ajunge in plamani si rezultatul ar putea fi un astm sau o tuse cronica.


Diagnosticarea refluxului acid la copii


  Testul de bariu este o procedura de diagnosticare in care copilul trebuie sa inghita o cantitate mica de bariu. Acesta patrunde prin esofag spre intestin pentru a-i permite doctorului sa vada drumul parcurs de bolul alimentar. Dar nu este intotdeauna de ajuns acest lucru; indicat este ca bebelusul sa experimenteze un reflux in timpul testului. O alta varianta de diagnosticare este administrarea unei solutii radioactive si apoi folosirea razelor X pentru a masura frecventa episoadelor de reflux. In general copilul sta intins in timpul procedurii. Endoscopia ajuta medicul sa vada gura, esofagul si stomacul copilui pentru a gasi cauza refluxului.


Simptomele refluxului acid


 Unele simptome includ pierderea sau nemodificarea greutatii. Un bebelus care sufera de refluxul acid este posibil sa nu prezinte niciun simptom. De fapt, in cazurile de reflux acid este destul de dificil sa intelegem starea din primele stadii. Simptomele pot fi observate in timpul hranirii si pot disparea cu desavarsire in restul timpului.


- Episoade frecvente de tuse;


- Durere in zona pieptului;


- Stranut persistent;


- Probleme in inghitire;


- Voce ragusita;


- Aversiune fata de mancare;


- Infectii cronice ale urechilor.


Evita orice presiune asupra abdomenului copilului in timpul mesei. Hraneste-l mai des si cu portii mai mici! Si consulta neaparat medicul pediatru!


Sursa : http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Refluxul-acid-la-copiii-mici.html

Scutecele

Ghid de schimbare a scutecelor bebelusului

Scutecele absorbante reprezinta cu siguranta una din marile inventii ale secolului XX. Daca nu ai urmat un curs de puericultura inainte de a naste, probabil iti va fi mai greu sa iti schimbi bebelusul de scutece la inceput. Cu timpul insa, oricine se poate obisnui sa schimbe cu usurinta scutecul absorbant, mai ales daca respecta cateva reguli esentiale.

Aduna toate lucrurile necesare schimbarii scutecului

Un prim pas important este spalatul pe maini. Intotdeauna cand te ocupi de copil este bine sa te asiguri ca esti curata, mai ales daca vii de afara sau dintr-un mediu aglomerat.

Apoi, este bine sa iei langa tine toate lucrurile de care ai nevoie: scutec curat, crema pentru iritatii sau pudra, servetele umede, o carpa curata (pentru baietei).

Nu lasa niciodata bebelusul nesupravegheat pe masa de infasat! Se pot produce accidente grave: bebelusii sunt nelinistiti si imprevizibili si intr-o secunda se pot rasuci si pot cadea de pe masa. In cazul in care folosesti scutece de unica folosinta, este bine sa fie pregatita si o punga speciala pentru aruncarea scutecului folosit.

Cand bebe e gata, schimba scutecul murdar

Bebelusul trebuie mai intai culcat pe spate si dezbracat de hainute, pentru ca, miscandu-se, s-ar putea murdari. Dupa ce desfaci ariciul scutecului murdar, ai grija sa-l cureti bine de urina si materii fecale cu ajutorul servetelelor umede.

Recomandarea noastra sunt servetelele igienice delicate NIVEA Baby Pure & Fresh. Bazate pe apa pura si extract de nufar, servetelele Pure curata pielea delicata a bebelusilor precum apa pura mentinand in acelasi timp bariera naturala de protectie proprie pielii.

Indiferent daca este fetita sau baietel, vei sterge zona scutecului din fata catre spate si nu invers, pentru a evita riscul de infectii. Daca este baietel, este bine sa-l acoperi mai intai cu o carpa curata, pentru ca ar putea urina.

Scutecul murdar poate fi folosit pentru a sterge resturile care au ramas pe funduletul bebelusului; apoi scutecul se scoate, se indoaie si se lasa in apropiere pentru a fi aruncat ulterior la gunoi intr-o punga.

Dupa ce ai lasat cateva minute pielea bebelusului sa respire, poti inlocui scutecul murdar cu unul curat. Ai grija sa nu pui scutecul invers! Ghideaza-te dupa benzile adezive sau dupa desenele pe care le au scutecele in partea din fata.

Pune partea din fata a scutecului intre picioarele bebelusului, spre burtica, apoi strange scutecul cu ajutorul aricilor laterali. Scutecul nu trebuie strans foarte tare, pentru a nu-l jena pe micut, dar nici nu trebuie lasat foarte larg, pentru ca nu va mai asigura o protectie buna anti-umezeala.

Dupa ce ai terminat de schimbat scutecul, pune copilul intr-un loc curat si sigur (in patut sau in tarc), arunca scutecul murdar si spala-te pe maini. Dupa ce ai imbracat bebelusul, puteti merge impreuna la plimbare!

Scutece de unica folosinta sau refolosibile?

O decizie foarte importanta din viata de proaspat parinte este alegerea intre scutecele de unica folosinta sau cele refolosibile. Mai jos gasesti argumentele pro si contra pentru fiecare tip de scutec. Alegerea iti apartine!

Scutecele de unica folosinta. Argumente Pro


dot Sunt foarte comode pentru parinti. Fac din schimbatul scutecului un procedeu usor si rapid.
dot Scutecele de unica folosinta se potrivesc mai bine pe corpul bebelusului. Benzile adezive laterale fac ca scutecele sa se potriveasca oricarei marimi si forme a bebelusului.
dot Scutecele de unica folosinta curg mai putin decat cele refolosibile.
dot Se pot impacheta in bagaj mai usor decat cele refolosibile.
dot Se pot arunca imediat dupa folosire.


Scutecele de unica folosinta. Argumente contra


dot Sunt produse pe baza de petrol nerafinat, ceea ce inseamna ca sunt foarte poluante pentru mediul inconjurator.
dot Scutecele de unica folosinta contin diferite chimicale care pot irita pielea sensibila a bebelusului si pot declansa alergii.
dot Sunt mai scumpe decat cele refolosibile.
dot Prin scutecele de unica folosinta bebelusul nu simte umezeala, asa ca va fi mai greu de obisnuit cu olita.


Scutecele refolosibile. Argumente Pro


dot Nu sunt poluante pentru mediu, daca alegi scutece din bumbac organic.
dot Scutecele refolosibile din bumbac organic nu vor irita atat de tare funduletul bebelusului.
dot Sunt mai ieftine decat scutecele de unica folosinta.
dot Bebelusii care au folosit scutecele refolosibile se vor obisnui mai repede cu olita.


Scutecele refolosibile. Argumente Contra


dot Nu sunt la fel de practice ca cele de unica folosinta, mai ales pentru mamele foarte ocupate sau care calatoresc mult. Schimbarea lor in public este mult mai dificila.
dot Nu se potrivesc la fel de bine pe corpul bebelusului ca cele de unica folosinta.
dot Scutecele refolosibile pot fi la fel de poluante daca nu sunt facute din bumbac organic.
dot Pot curge mai mult decat cele de unica folosinta.

Alegerea unui scutec in 6 pasi

Alegerea unui scutec bun poate fi o corvoada pentru parintii din ziua de azi pentru ca exista o varietate mare de modele si brand-uri. Nici unui parinte nu-i face o deosebita placere sa schimbe un scutec, asa ca unul care curge este cu atat mai neplacut.
Exista destule scutece eficiente si alegerea va fi mult mai simpla daca si stii ce sa cauti si la ce sa fii atent.


Citeste mai jos cateva sugestii care te vor ajuta sa faci alegerea potrivita:

1. Gaseste un scutec care sa se potriveasca bine bebelusului tau. Marimea unui scutec este foarte importanta si va trebui sa faci cateva incercari bune pana cand o gasesti pe cea care ii vine perfect. Elasticul din talie si cel de la picioruse trebuie sa stea destul de fixe pentru a nu curge dar nu foarte stranse pentru a nu provoca roseata si iritatii.

2. Scutecul bebelusului trebuie sa mentina un nivel de uscare potrivit. Poti sa testezi o multime de branduri de scutece (inclusiv cele produse de marile supermarketuri) pentru a verifica ce scutec il mentine pe bebelus mai uscat. In general brandurile mai mari si mai cunoscute au mai multe sanse in a-ti oferi un scutec cu eficacitate mare in mentinerea funduletul bebelusului uscat.

3. Verifica ariciul de inchidere a scutecului. Este recomandat sa gasesti un scutec care sa aiba un sistem de prindere usor de folosit si de re-folosit. In acest fel eviti sa arunci scutece noi doar pentru ca nu se prind bine sau nu se mai lipesc la loc.

4. Uita-te cu atentie dupa orice iritatie sau eczema care ar putea aparea la folosirea unui anumit scutec. Poate fi de la ceva din compozitia scutecului respectiv sau poate ca nu tine destul de uscat funduletul si atunci apar iritatiile si roaseata care se inrautatesc la contactul cu scutecul.

5. Pretul unui scutec poate fi un factor decisiv in alegerea pe care o fac parintii spre un anumit brand sau altul. Preturile pot fi foarte diferite in functie de brand si te poti trezi ca dai o avere doar pe scutece. Incearca sa gasesti o cale de mijloc unde un scutec este si eficient dar si la un pret rezonabil.

6. Dupa ce bebelusul tau trece de varsta de un an vei avea la dispozitie o gama larga de scutece cu diferite desene si culori. Daca observi ca bebelusul tau prefera anumite desene, incarca sa ii respecti preferintele, mai ales ca nu afecteaza eficacitatea scutecului.

Baita lui bebe in cadita

Cum alegem cadita bebelusului?

Chiar din primele zile dupa venirea bebelusului de la spital, baia trebuie sa faca parte din rutina sa zilnica. De obicei, bebelusii sunt foarte incantati de baita, care devine in scurt timp momentul preferat al zilei. Pentru a transforma baia intr-o experienta mai distractiva si mai relaxanta pentru bebelusul tau, asigura-te ca achizitionezi cadita de bebelus potrivita.

Sfaturi pentru a alege cadita potrivita

Astazi exista pe piata o mare diversitate de modele de cadite pentru bebelusi. Atunci cand alegi un produs, te poti orienta dupa pret, marca sau model, insa trebuie sa fii atenta la urmatoarele aspecte:

-cadita trebuie sa fie facuta dintr-un plastic gros, rezistent, care sa nu se rupa sau sa se indoaie sub greutatea bebelusului;
-caditele care au forma bebelusului sunt de preferat, pentru ca sunt mult mai confortabile pentru el;
-este bine sa existe un material anti-derapant pe fundul caditei, pentru siguranta copilului – multe mamici folosesc un prosopel sau un material textil;
-caditele cu sistem de scurgere a apei sunt de preferat pentru ca sunt mai usor de golit;
-caditele pliabile sunt mult mai usor de depozitat;
-o cadita cu termometru iti va permite sa-i asiguri bebelusului temperatura optima in timpul baitei.

Ce produse alegem pentru baita bebelusului?

Oricum ar fi cadita aleasa, daca adaugi putin sampon si spuma de baie Nivea, distractia bebelusului va fi asigurata. Formula blanda, fara sapun, special creata pentru bebelusi, nu irita ochii si nici nu deshidrateaza pielea. Extractul de musetel si mineralele naturale continute de samponul si spuma de baie Nivea sporesc capacitatea de protectie a pielii bebelusului.

Daca bebelusul tau are ochii foarte sensibili, poti incerca sa-l speli cu Samponul extra-delicat Nivea Baby. Gratie adaosului de musetel si vitamina 3, samponul delicat si placut mirositor va fi un adevarat rasfat pentru pielea bebelusului. Pentru ca nu contine sapun si nu irita ochii, Samponul extra-delicat Nivea Baby va fi preferatul bebelusului.

Daca preferi sa-ti cureti bebelusul cu sapun, poti alege sapunul crema cu extract de ovaz de la Nivea Baby. Acesta ii va curata delicat pielea, lasand-o moale si hidratata. Datorita formei care se potriveste perfect palmei tale, este usor de tinut atunci cand speli bebelusul.

Alegerea samponului potrivit pentru bebe

Alegerea samponului potrivit pentru bebe te poate pune la incercare, ca mamica. Dar nu dispera, exista cateva principii de baza dupa care sa te ghidezi si iti oferim chiar si cateva produse ca exemplu.

Alegerea unui sampon potrivit bebelusului tau trebuie sa tina cont atat de nevoile micutului cat si de anumite principii de baza in selectarea cosmeticelor pentru bebelusi.

Orice produs ai alege, ai grija sa fie testat dermatologic si sa precizeze ca este hipoalergenic pentru a evita riscul de alergii. Samponul nu trebuie sa contina sapun (pentru ca usuca pielea) si trebuie sa aiba o formula „fara lacrimi”.

Daca pielea bebelusului tau este foarte sensibila, ai grija ca samponul sa nu contina coloranti artificiali, parfum, alcool si sa aiba un ph neutru, apropiat de cel al pielii.

img/director_img/silky shine shampoo.jpgTinand cont de toate acestea, poti trece la alegerea unui sampon potrivit pentru bebe. Daca vrei ca bebelusul tau sa aiba un par moale si stralucitor poti incerca Samponul pentru par stralucitor de la NIVEA Baby. Samponul lasa parul matasos la atingere si contine extracte naturale din proteine de matase si vitamina B3.

Daca vrei un produs de tipul 2-in-1 pentru a face si o mica economie poti incerca Lotiunea de Spalare din Cap Pana-n Picioare de la NIVEA Baby. Lotiunea poate fi folosita atat pentru spalarea corpului cat si a parului deoarece contine si un balsam care faciliteaza descurcarea parului.

Formula contine si ulei de migdale si minerale naturale care au un miros delicat. Tot pe principiul 2-in-1 merge si Samponul si Spuma de Baie de la NIVEA Baby cu extracte de musetel si minerale naturale ce sporesc capacitatea de protectie a pielii.

Daca bebelusul are pielea foarte sensibila, poti sa folosesti Samponul extra delicat de la Nivea Baby sau Lotiunea de Spalare din Cap Pana-n Picioare Nutri Sensitive de la NIVEA Baby, ambele special concepute pentru astfel de afectiuni.

Produsele nu contin sapun, alcool, parfum sau coloranti artificiali si hidrateaza pielea sensibila a bebelusului tau fara a o irita. Ele au fost concepute si testate impreuna cu medici dermatologi si pediatri pentru a reface bariera naturala de protectie a pielii si pentru a nu fi agresive la nivelul epidermei.

Jucarii pentru baita bebelusului

Exista in comert o multime de jucarii pentru baita bebelusului dar alegerea lor poate fi destul de dificila, mai ales cand te gandesti ca bebelusii nu pot de loc sa-si exprime preferintele. Cu un pic cercetare inainte de a merge in magazine poti face alegerea potrivita pentru a face din baita bebelusului o experienta distractiva dar si fara pericolul de accidente.

Sfaturi pentru alegerea jucariilor pentru baita bebelusului:


Tine minte ca nou-nascutii tind sa vada in alb si negru pentru primele cateva luni de viata. Obiectele frumos colorate s-ar putea sa nu-i atraga atentia atat cat te-ai astepta.


Alege jucariile avand in minte si personalitatea bebelusului tau pentru ca unii vor raspunde mai bine la culori decat la sunete sau mai bine la textura decat la culoare etc.

Orice jucarie intra in contact cu micutul tau trebuie aleasa cu specificatia „Fara PVC” (PVC-ul este cancerigen iar unele firme de jucarii specifica pe ambalaj daca nu contin acest agent).

Verifica pe websiteuri de tipul eBay comentariile de la persoanele care au mai cumparat produsul respectiv. Unele jucarii par perfecte la prima vedere dar sunt total impractice la folosire si s-ar putea sa dai o multime de bani pe ceva nefunctional.

Ia-l si pe bebelus cu tine atunci cand cumperi jucariile, pentru ca el iti poate indica preferintele lui individuale prin expersii faciale, gesturi sau onomatopee. Ce crezi tu ca i-ar putea placea micutului, lui i s-ar putea sa i se para total neinteresant.

Cumpara jucarii simple. Bebelusul este deja suprasolicitat de lucrurile si persoanele care il inconjoara si nu necesita jucarii complicate, de genul celor pentru copiii peste varsta de un an. De multe ori sunetele prea puternice ii pot speria.

Daca bebelusul tau are intre 6-9 luni poti alege cateva jucarii simple care sa il invete si despre textura si proprietatile apei. Jucariile „clasice” de tipul ratustelor care plutesc sau canutelor care se umplu cu apa il pot invata mai multe lucruri decat alte jucarii mai complexe.

Orice jucarie ai alege tine cont si de urmatoarele indicatii de siguranta:

Jucariile vopsite ar trebui sa fie acoperite cu o vopsea care nu contine plumb.

Asigurati-va ca jucariile nu sunt suficient de mici pentru a incapea in gura copilului (sau partile lor componente).

Evitati jucariile cu sfori sau corzi lungi, care prezinta pericol de srangulare.

Unele jucarii, cu "zgomote" incorporate, sunt prea galagioase pentru copii - acestia le duc la ureche, iar sunetul puternic le poate afecta auzul.

Cumparati jucarii potrivite pentru varsta copilului.

Pielea si parul bebelusului

Transpiratia bebelusului, o problema?

Exista bebelusi care pur si simplu transpira mai mult decat altii, mai ales in timpul somnului. Organismul bebelusului tau este in plina dezvoltare, asa ca el nu isi poate regla inca foarte bine temperatura corpului.

Adesea, transpiratia excesiva la bebelusi se produce la nivelul capului sau cel putin acolo este mai usor vizibila, transpiratia de pe corp fiind absorbita de hainute. Si pentru ca tot am ajuns aici, ai grija atunci cand alegi hainutele cu care il imbraci pe bebe. Prea multe haine sau imbracamintea prea groaza pot duce la supraincalzire. Un rand de hainute subtiri si poate o paturica pentru a-l inveli sunt mai mult decat suficiente.

Ai grija si la temperatura din camera. Aceasta ar trebui sa fie in jur de 20 grade Celsius.

In cazuri destul de rare, transpiratia excesiva la bebelusi poate fi semnul unor probleme cardiace, al unei glande tiroide hiperactive, al unor probleme respiratorii sau al altor cauze medicale. Este putin probabil ca bebelusul tau sa prezinte una dintre aceste afectiuni, mai ales daca nu prezinta si alte simptome, dar, chiar si asa, o vizita la medic ar fi binevenita.

O mare parte a somnului la bebelusi este de tip activ - faza REM (Rapid Eye Movement). Si aceasta ar putea fi o explicatie pentru transpiratia bebelusilor. Cu timpul, faza de somn normal devine din ce in ce mai lunga si faza REM se scurteaza, iar copilul va dormi mai linistit pentru mai mult timp.

Tot ce trebuie sa stii despre puful bebelusului

Puful bebelusului si al nou-nascutului poarta denumirea de lanugo. Puful fin cu rol de protectie apare pe corpul fatului incepand cu varsta de 3-5 saptamani si poate creste pe zone intinse unde, in mod normal, nu creste par.

Multi parinti nu stiu ca puful bebelusului va disparea in scurt timp de la nastere si nu va reaparea. In general, copiii nascuti la termen au putin lanugo sau deloc, pentru ca acesta dispare in saptamanile 36-40 de sarcina, fiind inlocuit de vellus. Copilul prematur are mai multe sanse sa fie acoperit de lanugo, insa el se va curata in decursul a catorva saptamani.

Expertii considera ca, atunci cand cade, lanugo se amesteca in lichidul amniotic, pe care fatul il ingereaza, ceea ce-l ajuta in formarea primului scaun.

Puful apare pe toata pielea bebelusului?

Chiar daca este vorba de o nastere la termen, puful poate acoperi toata pielea bebelusului, cu exceptia buzelor, a palmelor si a talpilor, a unghiilor, a glandului penisului sau a interiorului labiilor mici si mari. In general, parintii sunt ingrijorati pentru ca parul de pe corpul bebelusului nu dispare, in special cand este vorba de o fetita. Unii parinti incearca chiar sa frece usor pielea bebelusului la baita, incercand sa indeparteze puful. Asa cum fac si medicii, iti spunem si noi ca aceasta este numai o problema temporara, iar puful bebelusului va disparea de la sine, in timp. Tu nu trebuie sa faci nimic.

Parul care apare dupa caderea pufului bebelusului este definitiv si mai vizibil, avand o baza hormonala. Chiar si in cazul in care se observa cantitati excesive de lanugo pe corpul bebelusului, nu este nevoie de niciun tratament special. Daca ai putina rabdare, vei observa cum bebelusul se curata si pielea devine fina, curata, de culoare rozalie.

Prima intalnire cu bebelusul este un moment special si emotionant pentru parinti, care au avut de asteptat marele eveniment timp de 9 luni. De multe ori, insa, aspectul bebelusului in primele clipe de viata nu este exact cel la care se asteapta parintii. Un nou-nascut sanatos poate avea pielea zbarcita si vinetie de la efortul depus in timpul travaliului si in cele mai multe cazuri este acoperit de vernix si puf.

Protectia pielii bebelusului in sezonul rece

Pielea bebelusului e mult mai diferita de cea a unui adult si de aceea are nevoie de o ingrijire speciala inca din prima zi, mai ales in sezonul rece, cand apare deshidratarea. Filmul hidrolipidic care are rolul de a proteja pielea este foarte subtire in primii ani de viata, fapt care permite deshidratarea si uscarea pielii cu mai multa usurinta.

Un bebelus are porii mai mici si nu are glandele sudoripare complet dezvoltate, pielea lui este mai subtire si mai sensibila, iar absenta pilozitatii reduce sistemul natural de aparare al pielii impotriva factorilor de mediu.

Igiena si ingrijire

In sezonul rece, din cauza variatiilor de temperatura, umiditatii crescute si a vantului, pielea sensibila si subtire a celor mici se descuameaza mai mult decat vara sub actiunea soarelui. Pentru o igiena corecta si cea mai buna ingrijire foloseste produse speciale pentru ingrijirea pielii bebelusilor, care are pH-ul diferit de al adultilor. Produsele de curatare a pielii sugarilor contin ingrediente ce curata pielea, dar o pot si irita sau o pot lipsi de lipidele din epiderma. Astfel pielea isi pierde functiile de protectie si devine uscata.

Pentru a preveni deshidratarea pielii bebelusului, trebuie ca pe langa dieta alimentara bogata in lichide, sa il ingrijesti in mod corespunzator. Este foarte important sa alegi produse cosmetice special concepute pentru varsta lui, care nu contin ingrediente agresive pentru organism.


Baita hidratanta

Atunci cand imbaiezi bebelusul, regleaza temperatura camerei sa fie putin mai mare, aproximativ 24 de grade. Pielea lui se poate descuama mult mai usor in anotimpul racoros din cauza combinarii actiunii factorilor de mediu cu duritatea apei, de aceea este bine sa folosesti un sampon si o spuma de baie care sa contina musetel, minerale, ulei de masline si de migdale.

Cu o combinatie speciala de agenti delicati de curatare si un pH apropiat de cel al pielii, formula fara sapun a cremei de baie NIVEA Baby contine musetel si minerale naturale si ajuta la catifelarea si hidratarea pielii copilului.


Dupa baita bebelusului

Dupa baita pielea are nevoie de hidratare din nou. Laptele de corp NIVEA Baby hidrateaza imediat pielea bebelusului dupa imbaiere. Formula sa contine pantenol cu rol de protectie si uleiuri hidratante cu rol nutritiv. Minerale naturale din compozitia sa sustin functia naturala de protectie a pielii.

Ideala pentru ingrijirea pielii foarte uscate si sensibile, Crema intensiva Nutri-Care NIVEA Baby nu contine alcool, coloranti sau conservanti si are un complex ameliorant pentru calmare, ulei de masline, calmand pielea sensibila. In plus, previne si senszatia de mancarime.

Cu cat pielea ii este mai putin expusa la vant si frig, cu atat sunt mai mari sansele sa aiba o piele sanatoasa si hidratata.

Masajul bebelusului

Importanta masajului pentru bebelusi

Masajul pentru bebelusi si copii reprezinta o forma de relaxare si comunicare cu cel mic. Prin masaj, bebelusul este ajutat sa se dezvolte armonios pentru ca, practicat corect si cu regularitate, masajul stimuleaza pofta de mancare si il calmeaza pe cel mic.

In zona talpilor, a gambelor si a palmelor exista zone reflexogene care se afla in legatura directa cu organele vitale ale corpului si asupra carora trebuie insistat atunci cand masam bebelusul. Masajul se adreseaza tuturor bebelusilor, dar in special celor cu anumite deficiente, ce pot fi corectate prin aplicarea de metode si tehnici specifice. La bebelusii prematuri care au beneficiat de masaj, s-au observat progrese in ceea ce priveste dezvoltarea motorie si luarea in greutate (cu 47 % mai mult decat ceilalti bebelusi).

Masajul combinat cu exercitii fizice influenteaza in mod pozitiv dezvoltarea psihica si motorie a bebelusului, pentru ca relaxeaza muschii, stimuleaza circulatia si digestia, elimina colicile si tonifica intregul organism. Uneori masajul poate fi singura modalitate de a-ti calma bebelusul cand are crize de plans.

Masajul bebelusului poate fi facut de un kinetoterapeut experimentat sau chiar de tine. Bebelusul nu trebuie bruscat si speriat. Daca se procedeaza corespunzator, bebelusul va percepe masajul ca pe o forma de joaca si va participa activ si cu placere la aceasta activitate.

Cel mai bun moment al zilei pentru masajul bebelusului este intre mese, cand bebelusul nu are burtica plina, dar nici nu este flamand. Maseaza bebelusul cu miscari blande, incercand sa-i transmiti energie pozitiva si urmareste-i reactiile.

Ce produse folosim pentru masajul bebelusului

Pentru a-i oferi bebelusului tau un masaj cu adevarat eficient, este important sa folosesti produse de calitate, create special pentru bebelusi.

Un produs ideal pentru masajul bebelusului este Uleiul de Corp NIVEA Baby pe baza de ulei de migdale si germeni de grau, care curata si hidrateaza pielea bebelusului. Uleiul poate fi folosit cu succes si de tine, pentru prevenirea sau atenuarea vergeturilor.

Daca preferi o crema hidratanta in locul uleiului, Crema Hidratanta Pentru Corp Nivea Baby este produsul pe care il cauti. Poate fi folosita zilnic, atat pentru corpul, cat si pentru fata bebelusului, pastrandu-i pielea catifelata si hidratata. Crema pe baza de pantenol si minerale naturale este usor de aplicat, se absoarbe imediat si are o actiune de lunga durata.

Masajul talpilor la bebelusi

Masajul talpilor bebelusului este de multe ori un pas peste care multe mamici sar. Cat de important este masajul talpilor pentru a definitiva starea de bine a bebelusului si cum anume trebuie facut pentru a-si atinge scopul, vei afla in randurile de mai jos.

Masajul bebelusului tau este cel mai placut mod de a interactiona cu cel mic. Vei incepe cu capusorul bebelusului, vei continua cu spatele, pieptul si bratele, pentru a cobori apoi pe picioruse si uite-asa am ajuns la talpite.

Nu-ti poti imagina cat de benefic este pentru cel mic masajul acestor portiuni atat de mici din corpul sau.

Stimuleaza reflexele bebelusului

Inainte de a incepe, prinde piciorul bebelusului cu o mana de glezna, iar cu cealalta de laba piciorului si apoi roteste-o usor cand intr-un sens cand in altul. Intinde apoi laba piciorului celui mic in fata.

Mai departe, foloseste-te de degetul tau mare pentru a masa ambele talpi ale bebelusului. Tot ce trebuie sa faci este sa-ti misti degetul in cerc pe talpa celui mic, fara sa apesi prea tare, dar ai grija ca miscarile sa fie totusi ferme pentru ca bebelusul sa nu perceapa atingerile tale ca pe un gadilat.

Incepe de la baza degetelor si coboara usor, folosind pe rand degetul mare de la mana ta dreapta si pe cel de la stanga, pana la calcai. Foloseste apoi aceeasi tehnica si pentru partea de deasupra a labei piciorului.

Si masajul degetelelor de la picioare este la fel de important. Vei vedea ca atunci cand masezi talpa piciorului, bebelusul tau isi va desface degetele in mod reflex, astfel incat iti va fi destul de usor sa masezi fiecare degetel in parte. Cu o mana tine piciorusul bebelusului, iar cu cealalta apuca pe rand fiecare degetel si trage usor cu degetele tale pe el.

La final, prinde laba piciorului celui mic intre palmele tale si apasa usor pentru cateva secunde.

Beneficiile masajului talpilor la bebelusi

Chinezii considera ca fiecare organ al corpului uman are un stimul in talpa.

Masajul labei piciorului este foarte relaxant si uneori poate calma chiar si durerile de burtica ale bebelusului provocate de colici sau de o masa prea bogata.

Momentul potrivit pentru masajul bebelusului

Ai invatat deja totul despre masajul bebelusului, stii cu ce parte a corpului sau sa incepi si cu care sa termini, stii care sunt cele mai potrivite produse pentru masaj, dar te-ai intrebat vreodata care este momentul cel mai potrivit pentru masajul bebelusului?

Alegerea momentului potrivit pentru masajul bebelusului se poate dovedi a fi o provocare. Tot ce trebuie sa faci pentru a-ti usura alegerea este sa tii cont de cateva reguli simple.

-Un aspect important pentru momentul cel mai potrivit pentru masajul bebelusului este linistea. Asigura-te ca nu va va deranja nimeni, nu va suna telefonul si nu va veni nimeni sa va tulbure acest moment special.

-E mai bine sa nu ii faci masaj bebelusului atunci cand nu se simte bine sau cand plange, cu exceptia situatiilor in care aceste lucruri sunt cauzate de constipatie sau colici (in aceste cazuri masajul este chiar benefic). Evita masajul imediat dupa ce bebelusul a mancat sau atunci cand ii este foame.

-Starea ta de spirit este la fel de imporanta. Daca esti nervoasa si stresata este mai bine sa amani masajul pentru cand vei fi mai linistita.

-Dupa baie ii poti face masaj unui bebelus mai maricel, dar pentru un nou-nascut s-ar putea sa fie obositor. Specialistii spun ca este important ca bebelusul sa fie plin de energie atunci cand ii faci masaj. Daca ti se pare ca este obosit, asteapta pana dupa ce doarme.

-Studiile au aratat ca masajul bebelusului este mai mult decat benefic atunci cand este facut zilnic, dar este bine si daca il repeti de 3-4 ori pe saptamana. O idee buna de aplicat in cazul bebelusilor foarte mici este sa alternezi serile de baie cu serile de masaj, astfel nu il vei obosi.

-Daca iti faci griji si pentru varsta potrivita a bebelusului pentru masaj, noi iti spunem ca nu exista "prea devreme". E important doar ca tu sa te obisnuiesti cu corpul micut al bebelusului tau si sa-l poti masa cu grija cuvenita unui copilas atat de mic.

Pentru inceput, poti masa bebelusul in sedinte de aproximativ 5 minute, prelungind treptat timpul pana consideri tu ca este suficient. Un masaj complet ar trebui sa dureze undeva intre 15-20 de minute.

Ingrijirea speciala

Trucuri pentru camera bebelusului vara

Anumite trucuri de vara pentru bebe te pot ajuta sa-i oferi celui mic confortul de care are nevoie in camera sa chiar si in zilele fierbinti. Daca incerci sa aerisesti bine camera in care doarme bebelusul, il feresti de tantari, il hidratezi suficient si il protejezi de arsurile solare, puteti amandoi sa va bucurati de vara, fara a simti neplacerile asociate cu temperaturile crescute.

Camera bebelusului

Camera bebelusului trebuie sa fie intodeauna curata si aerisita. Fii atenta in special la urmatoarele aspecte:

-Podeaua trebuie sa fie curatata frecvent, pentru ca in general celor mici le place sa se joace pe jos;

-Asigura-te ca lenjeria de pat este subtire si racoroasa. Cei mici sunt predispusi la alergii si iritatii cauzate de transpiratie. Nu acoperi patutul, lasa-l sa se aeriseasca, iar pe cel mic inveleste-l cu un singur cearceaf;

-Ferestrele trebuie sa aiba jaluzele sau draperii care sa protejeze camera de razele de soare;

-Incearca sa eviti folosirea aerului conditionat, cel putin atata timp cat bebelusul se afla in camera respectiva;

-Inlocuieste aerul conditionat cu ventilatorul, dar nu-l indrepta niciodata spre bebelus;

-Daca bebelusul este foarte mic si ai impresia ca nu respira bine, poti folosi un umidificator sau poti pune prin casa ligheane cu apa sau prosoape ude pentru a racori aerul;

-Pe timp de vara, incearca sa pastrezi in camera bebelusului o temperatura de 20-24 grade celsius; cei mici isi regleaza mai greu temperatura corpului, de aceea riscul supraincalzirii este mai mare decat la adulti;

-Ai grija la materialul caruciorului sau al marsupiului (daca folosesti unul). Daca sunt facute din material gros sau sintetic, bebelusul se poate supraincalzi sau irita de la transpiratie;

Daca bebelusul este rosu la fata si agitat, este posibil sa-i fie sete. Da-i apa cu precautie, mai ales daca este mai mic de 6 luni. Multi parinti prefera sa-i dea bebelusului apa fiarta si racita sau ceai pentru bebelusi in loc de apa. Daca inca alaptezi, nu-ti face griji, laptele matern taie si setea. Oricum, aportul de lichide trebuie sa creasca cu 50 % in zilele de vara.

Cum racorim bebelusul?

In zilele calduroase, imbraca-l pe cel mic subtire. Nu-ti fie teama ca va raci daca ii pui doar pampersul. Mai ales cand sta in casa, bebelusul nu are nevoie decat de un body fara maneci si un scutec.

Daca totusi s-a incalzit si a devenit agitat, incearca sa-l racoresti cu o baita placuta la care poti adauga Lotiunea de spalare din cap pana-n picioare Nivea Baby. Lotiunea extra-delicata improspateaza pielea sensibila a bebelusului, lasand-o curata si hidratata. Bebelusul se va simti rasfatat si confortabil dupa o baita cu lotiune cu ulei de migdale si minerale de la Nivea.

Ingrijirea buricului bebelusului

Ingrijirea buricului bebelusului este importanta in special in primele saptamani dupa nastere pentru evitarea infectiilor in zona bontului ombilical. La nastere, cordonul ombilical ce asigura legatura dintre mama si fat este taiata, ramanand un bont de aproximativ 2.5 centimetri. Acesta trebuie sa se usuce si sa cada la 10-12 zile de la nastere.

Unii doctori recomanda spalarea zonei ombilicului cu apa, pana ce bontul se separa, altii sunt de parere ca la primele baite, zona ombilicului trebuie evitata. Zona ombilicului e bine sa ramana curata si uscata, pentru a se evita riscul infectiilor.

Reguli de ingrijire a buricului lui bebe

Pentru o buna ingrijire a buricului lui bebe, tine cont de urmatoarele aspecte:

-Nu acoperi bontul ombilical cu bandaje; cu cat este mai expus la aer, cu atat se va vindeca mai repede;

-La primele baite ale bebelusului, sterge bland zona respectiva cu un tampon imbibat in ceai de musetel;

-In fiecare seara, dupa baita, tamponeaza usor zona ombilicala cu Baneocin pudra si Betadine solutie. Aplicate cu ajutorul unei comprese sterile sau a betisoarelor igienice, acestea vor dezinfecta bine locul si vor grabi cicatrizarea;

-Nu acoperi ombilicul cu scutecul, care poate mentine umezeala;

-Daca observi sangerari importante sau puroi, este posibil sa fi rupt crusta formata la nivelul ombilicului. Pentru ca exista riscul unei infectii, adreseaza-te imediat medicului pediatru.

Incepand de la primele baite ale bebelusului, poti folosi Samponul si Spuma de Baie Nivea Baby cu extract de musetel (bisabolol) si minerale naturale. Formula fara sapun nu irita ochii bebelusului si curata cu delicatete pielea sensibila a acestuia.

Daca preferi sa-ti speli bebelusul cu o crema de baie, poti incerca Crema de Baie Nivea Baby, imbogatita cu agenti speciali de hidratare si extract de musetel. Pielea bebelusului va ramane curata si hidratata, oricat de frecvent l-ai spala.

Iar daca vrei sa alegi un produs de curatare cu adevarat complet, alege Lotiunea de Spalare "Din Cap Pana-n Picioare" Nivea Baby, creata special pentru spalarea intregului corp al bebelusului. Cu un ph apropiat de cel al pielii si cu ulei de migdale si minerale naturale, baia cu lotiunea Nivea Baby va fi un adevarat rasfat pentru bebelusul tau.

Alergiile de toamna ale bebelusului

Alergiile de toamna ale bebelusului pot fi foarte usor confundate cu racelile sezoniere. Pentru parinti este foarte important sa stie care este diferenta dintre o alergie nazala si o raceala pentru a putea lua masurile necesare.


Alergiile nazale la bebelusi pot fi povocate de diferiti alergeni: praf, polen, mucegai sau par de animale, dar simptomele pot fi similare cu cele ale unei raceli obisnuite de toamna.


Ce declanseaza alergiile nazale toamna?


Cei mai comuni alergeni nazali la bebelusi sunt:

-Praful – organismele microscopice cauzeaza cam 85% dintre alergiile cunoscute. Toamna este cel mai periculos anotimp pentru aceasta alergie pentru ca vantul tinde sa plimbe praful peste tot in atmosfera, mai ales daca este seceta.

-Parul de animale – poate sa provina de la pisici, caini sau alte animale cu blana. Toamna aproape toate animalele isi leapada parul pentru a se pregati pentru iarna.


-Mucegaiul – se gaseste in locuri cu multa umezeala ca baia sau subsolul. Mucegaiul poate fi mai periculos toamna pentru ca sezonul ploios favorizeaza aparitia fungilor.

Unii bebelusi mai pot suferi reactii alergice nazale si de la pernele umplute cu pene sau de la paturicile de lana. Desi fumul de tigara nu cauzeaza alergiile, el le poate agrava.


Cum imi pot da seama daca bebelusul are alergie nazala sau este doar o raceala de toamna?


Pentru ca simptomele alergiilor nazale sunt atat de asemanatoare cu cele ale racelii sezoniere (bebelusului ii curge nasul, are ochii umezi, tuseste, are congestie nazala, stranuta) poate fi foarte greu sa iti dai seama de diferenta dintre ele. Exista totusi cateva simptome specifice alergiilor.

Pune-ti urmatoarele intrebari pentru a-ti da seama daca bebelusul tau sufera de alergie nazala:


- Ti se pare ca bebelusul tau sufera mereu de o raceala? Racelile comune trec in decurs de o saptamana sau zece zile, alergiile nu trec.


- Nasul bebelusului tau este mereu infundat?


- Bebelusul tau isi misca, sterge sau impinge nasul in sus ca si cum ceva in aer il deranjeaza?


- Mucusul care ii curge din nas este transparent si subtire (spre deosebire de galben sau verzui si vascos ca la raceala)?


- Ti se pare ca stranuta des?


- Are constant ochii rosii si umezi?


- Pielea de sub ochi este inchisa sau mov la culoare? Pielea de pe corp ii este iritata sau rosie?


- Respira pe gura?


- Are o tuse seaca?


Daca ai raspuns cu da la una sau mai multe dintre intrebarile de mai sus, exista sanse ca bebelusul tau sa fie alergic la ceva din mediul in care traieste. Bebelusii care au alergii nazale au riscuri mai ridicate de a suferi si de infectii ale urechii, astm si infectii ale sinusurilor.

Igiena bebelusului

Cum taiem unghiile bebelusului

Taierea unghiilor bebelusului poate fi o adevarata corvoada pentru parinti. Pentru ca la inceput bebelusul nu-si coordoneaza bine miscarile, se poate zgaria cu usurinta pe fata. De aceea, este recomandat sa incerci sa-i tai unghiile destul de des.

Daca vezi ca bebelusul nu coopereaza nicicum la taierea unghiutelor, incearca sa initiezi activitatea care-i place lui cel mai mult. Daca ii plac desenele animate, da-i voie sa se uite la televizor pentru cateva minute, pana-i tai unghiile. Daca ii place sa stea pe olita, pune-l acolo. Daca prefera un anumit cantec, lasa-l sa asculte; asa ai sanse mai mari sa te lase sa umbli la unghii.

Pentru ca fiecare copil are propriul sau mod de a fi si a reactiona, mamica trebuie sa descopere metoda care da roade pentru bebelusul ei. Fie ca ii tai unghiile in somn, fie ca il ademenesti cu recompense sau incerci sa-i distragi atentia, vei reusi in cele din urma sa-l "pacalesti" pe cel mic.

Cu ce taiem unghiile bebelusului?

Pentru a te asigura ca nu-l ranesti pe bebelus la degetele, atunci cand ii tai unghiile, alege ustensile speciale. Forfecuta pentru bebe este mica si are colturile neascutite. Poti folosi de asemenea unghiera bebelusului sau o pila de carton. Aceste ustensile iti vor usura mult munca.

In orice caz, inainte de a incepe "operatiunea" asigura-te ca:


-este destula lumina in camera respectiva;


-bebelusul este linistit; poti ruga pe cineva sa te ajute, distragandu-i atentia sau tinandu-l bine de manuta (piciorus);


-desparti bine pernitele unghiilor de unghie pentru a evita ranirea;


-unghiile de la picioare sunt taiate drept; altfel, este posibil ca unghia sa se incarneze;


-nu tai unghiile bebelusului prea scurt, pentru ca se pot infecta;


-daca totusi ai ranit usor bebelusul, reusesti sa-i opresti sangerarea, apasand locul respectiv si infasurandu-l cu bandaj steril;


-in caz ca l-ai taiat un pic, nu pui pansament peste rana, pentru ca exista riscul ca bebelusul sa duca mana la gura si sa se inece cu pansamentul.


Unii parinti considera ca cea mai buna metoda de a scurta unghiile bebelusului este sa i le rupa cu dintii, cel putin atata timp cat cel mic nu intelege sa "coopereze". Metoda se poate dovedi eficienta, pentru ca elimina riscul ranirii cu foarfeca sau unghiera.

Pentru ca unghiile bebelusului cresc mai mult decat la copilul mai mare, va fi necesar sa le scurtezi cam o data pe saptamana. Cel mai indicat este totusi sa-ti achizitionezi un set pentru unghiile bebelusului disponibil in farmacii sau magazine specializate.

Ingrijirea ochilor bebelusului

Ingrijirea ochilor bebelusului este foarte importanta pentru igiena generala. Ochii micuti si delicati ai bebelusului necesita o ingrijire speciala deoarece este important sa fie curati si sanatosi pentru a preveni infectiile.


Unii bebelusi se nasc cu canalul lacrimal blocat. Un canal lacrimal blocat face ca lacrimile sa se formeze si sa curga pe obraji. Un canal lacrimal normal va trage lacrimile formate pe suprafata ochiului, prin nas. Canalul lacrimal blocat ar trebui evaluat de un medic pediatru, pentru ca exista riscul ca ochii sa se infecteze. Cu toate acestea, in majoritatea cazurilor, canalele lacrimale se deschid singure in primul an din viata. Un bebelus cu canal lacrimal blocat va avea nevoie de o curatare mai temeinica a ochilor.


Chiar si fara canalul lacrimal blocat bebelusii tind sa formeze o crusta in coltul ochilor. De cele mai multe ori crusta se va intari acolo si un servetel uscat nu va ajuta la remedierea problemei, ba mai mult, ar putea sa irite pielea sensibila din jurul ochilor.


Cu ce se pot curata ochii bebelusului?

Cei mai multi specialisti recomanda folosirea apei fierte si racite pentru a curata ochii delicati ai bebelusului. Apa in care face baie bebelusul nu este cea mai buna optiune pentru ca poate contine spuma de baie, urme de sapun sau impuritati. De asemenea, daca bebelusul tau sta deja in apa cu care vrei sa ii stergi ochii trebuie sa tii cont de faptul ca ea nu este in totalitate curata, ceea ce poate duce la infectii.

Reducerea riscului infectiilor

Poti reduce riscul infectiilor oculare prin stergerea ochilor bebelusului in mod regulat. Cel mai bun moment pentru a sterge ochii bebelusului este inainte sau dupa baie. Prepara un bol cu apa fiarta si lasa-l sa se raceasca pana ajunge la o temperatura potrivita. Spala-ti mainile bine la chiuveta inainte sa il stergi pe bebelus. Daca vrei sa fii super-precauta, poti strecura apa printr-un tifon curat.

Inmoaie o bucata de material moale din bumbac sau o discheta de vata din bumbac in apa si stoarce-o pana cand ramane umeda. Sterge delicat ochiul bebelusului, atunci cand este inchis, din interior spre exterior, cu o singura miscare. Repeta miscarea pana cand ochiul este curat, folosind o alta parte a materialului sau o alta discheta de vata pentru a evita transferarea infectiei de la ochi pe fata. Nu folosi colturile materialului, foloseste doar partile din mijloc. Tamponeaza la sfarsit fata bebelusului cu un prosop moale.

Cum sa cureti nasucul bebelusului in mod natural

1. Plaseaza un vaporizator sau un umidificator in camera bebelusului tau. Asigura-te ca schimbi apa zilnic pentru a preveni aparitia mucegaiului.


2. Ia bebelusul cu tine in baie si pune-l in scaunelul de baie. Da drumul la apa fierbinte in cada si stai cu bebelusul in abur timp de 5-10 minute. Fa asta de 2 ori pe zi. Aburul functioneaza ca un decongestionant natural.



3. Cumpara un produs de baie care contine eucalipt sau mentol si foloseste-l pentru baia bebelusului, in special inainte de culcare. Vaporii de apa vor desfunda caile respiratorii ale bebelusului. ATENTIE! Aceste produse sunt recomandate bebelusilor mai mari de 3 luni.


4. Aplica Spray-ul nazal NIVEA Baby pentru a preveni deshidratarea excesiva a mucoasei si pentru a elimina secretia in exces care ingreuneaza respiratia.


Pentru o buna respiratie, mucoasa nazala este prima bariera impotriva agentilor externi daunatori (praf, alergeni, polen, microorganisme). Aceasta filtreaza si incalzeste aerul inhalat, daca este mentinuta in stadiul ei natural de umezeala. Spay-ul poate fi aplicat de pana la 4 ori pe zi.



5. Pentru a folosi solutia, inclina usor capul bebelusului pe spate, pune o picatura sau 2 de solutie in fiecare nara, asteapta cateva secunde si apoi absoarbe secretiile nazale cu ajutorul aspiratorului nazal.



6. Ridica salteaua bebelusului tau cativa centimetri astfel incat capul sa-i fie mai sus decat corpul. Acest lucru il va ajuta respire si sa doarma mai bine.



Sfatul specialistului

Trebuie sa poarte caciulita in casa?

Daca temperatura ambianta se incadreaza in intervalul de comfort termic (22-24 grade C, sa nu coboare sub 16 grade) atunci nu este nevoie si nici nu este indicat sa-i puneti caciulita pe perioada cat sta in casa deoarece procesele de termoreglare la sugar sunt inca insuficient dezvoltate si apare pericolul de supraincalzire si deshidratare.

Tot din acest motiv se va evita imbracatul gros sau acoperirea cu paturi groase a sugarului.

In schimb este necesara purtarea caciulitei in timpul iernii si a unei palarioare pe timpul verii, cand sugarul iese din casa.

Cerealele la bebelusi, de la ce varsta?

Cerealele se introduc in alimentatia copilului incepand cu varsta de 4 luni, insa pentru inceput se introduc doar cereale fara gluten (din orez sau porumb). In prezent se recomanda amanarea introducerii cerealelor cu gluten (din grau) pana dupa varsta de 6 luni.

Astfel, nu este atat de importanta firma de cereale ci compozitia acestora. In general fiecare produs are precizat pe ambalaj grupul de varsta careia i se adreseaza.

Deci, daca preparatul de cereale de la Milumil este unul fara gluten il puteti introduce in alimentatia sugarului.

Fetita mea prezinta o iritatie la nivelul ochilor

Sfatul meu este sa va adresati pentru inceput medicului de familie/pediatrului pentru examinarea sugarului.

Informatiile furnizate de dumneavoastra sunt vagi si nespecifice. Iritatia despre care vorbiti poate fi doar rezultatul sensibilitatii crescute a pielii sugarului, care se irita cu usurinta la agresiunea reprezentata de frecarea tegumentului cu servetelul. Insa in acelasi timp poate fi vorba despre o reactie inflamatorie – o rinoconjunctivita, o reactie alergica tegumentara etc.

Curatarea ochisorilor se face cu ajutorul unor tampoane moi, curate, din vata/tifon (cate unul pentru fiecare ochi), umezite cu apa sterila (apa fiarta si racita).

Cum ingrijesc pielea bebelusului meu?

In primele saptamani de viata, pielea bebelusului sufera un proces de uscare si descuamare fiziologica; acest proces poate fi discret, sub forma de scuame mici, comparate adesea cu tărâtele (descuamare furfuracee) sau mai pronuntat, cu scuame mari, in fasii sau lambouri, mai ales pe trunchi palme si talpi.

Nu este o varsta fixa la care apare sau o durata precisa a acestei descuamari: la unii sugari apare mai devreme la altii mai tarziu. La unii (in special la cei nascuti prematur) acest proces, este mai intens si poate dura mai mult timp.

Aceasta descuamare va disparea de la sine si nu e nevoie de tratament special. Singurele masuri care sunt necesare sunt cele de igiena riguroasa, deoarece zonele descuamate reprezinta porti de intrare pentru germeni si trebuie prevenita infectia acestora.

Daca este foarte pronuntata descuamarea, se poate tampona zona respectiva cu ceai de musetel sau ulei caldut; aplicarea dupa baita a unui strat subtire de ulei de corp nu este contraindicata, dar trebuie evitat excesul de creme, uleiuri si alte produse cosmetice; de asemenea se va evita frecarea pielii si utilizarea excesiva a sapunului (care irita pielea) si in nici un caz nu se vor aplica unguente sau solutii cu antibiotice, deoarece acestea pot favoriza aparitia micozelor (infectii date de ciuperci).

Cel mai bine este sa mentineti pielea curata si sa retineti ca aceasta descuamare nu reprezinta o boala, ci este o etapa fiziologica in dezvoltarea pielii bebelusilor.

De ce i se lipesc ochii bebelusului meu?

Conjunctivita este o inflamatie a conjunctivei oculare, o membrana subtire care acopera globul ocular si partea interna a pleoapelor. Se caracterizeaza prin hiperemie locala (ochi rosu), senzatie de nisip in ochi (descrisa de copilul mare si adult) si secretii oculare care pot determina alipirea cililor.

Etiologia poate fi alergica, virala sau bacteriana. La nou –nascut, conjunctivita infectioasa apare ca urmare a transmiterii unei infectii in timpul nasterii, de la mama. Pentru un diagnostic etiologic precis se recolteaza secretie oculara si se efectueaza cultura cu antibiograma.

Tratamentul este in functie de etiologie:

-in conjunctivitele bacteriene: colir (picaturi pentru ochi) cu antibiotice, conform antibiogramei
-in conjunctivitele alergice: indepartarea alergenului si colir cu substante antiinflamatorii, antialergice
-in conjunctivitele virale, tratamentul se poate limita la o igiena stricta a ochilor, prin curatarea secretiilor cu un tampon cu apa sterila sau fiarta si racita; eventual pentru a preveni suprainfectia medicul poate recomanda aplicarea unui colir cu antibiotic.

Dintre conjunctivitele grave care pot apare la nou-nascut, face parte conjunctivita gonococica, determinata de gonococ, care este transmis de la mama cu infectie genitala gonococica in timpul nasterii pe cale vaginala.

Actual la toti nou-nascutii li se face profilaxia conjunctivitei gonococice, in primele zile dupa nastere in maternitate.

Asadar, daca nou-nascutul prezinta secretii oculare cu alipirea cililor, consultati medicul: este posibil sa fie vorba despre o conjunctivita. In unele cazuri, prezenta unei imperforatii a canalului lacrimal mai poate determina la sugari acumularea lacrimilor in coltul intern al ochiului.

Pana la prezentarea la medic, acordati o atentie deosebita igienei oculare: secretiile oculare se sterg cu un tampon de vata/tifon umezit in apa fiarta, cate unul pentru fiecare ochi.

Trusou bebelusi

Cat te costa sa-ti aduci bebelusul acasa din maternitate

Fiecare mamica simte nevoia sa faca toate pregatirile necesare inainte de aducerea bebelusului acasa din maternitate. Inca din ultimele luni de sarcina, viitoarele mamici umbla in cautarea caruciorului, a patutului si a caditei potrivite. Aranjarea camerei bebelusului, cumpararea hainutelor si a accesoriilor constituie o cheltuiala pe care fiecare cuplu care asteapta un copil trebuie sa o suporte. Bineinteles, exista produse pentru toate buzunarele si preferintele. Iar daca mai ai si norocul de prieteni cu copii mai mari, poti sa primesti multe lucruri cadou.


Preturile obiectelor din "trusoul" bebelusului difera in functie de magazin, firma s.a. Pentru a putea totusi sa-ti faci o idee asupra costurilor medii pe care le implica aducerea bebelusului acasa, iata ce ar trebui sa includa lista de obiecte necesare in primele zile cu bebelusul :


Hainute


body-uri (15-17 lei)
*

pantalonasi lungi (10 lei)
*

salopete cu talpa (15-25 lei)
*

caciulite din bumbac (5 lei)
*

sosetute (5-7 lei)
*

botosei (2,5-6 lei)
*

dresuri (10-15 lei)
*

bluza de corp (8-10 lei)


Scutece de unica folosinta (intre 50 -100 lei in functie de marimea pachetului)


Paturica (10-100 lei, in functie de material, magazin)


TOTAL partial = 150-300 lei



Camera bebelusului si igiena zilnica


lenjerie de pat (60 – 170 lei)
*

cadita de baie (75-100 lei)
*

prosoape de bumbac cu gluga (15-35 lei/buc)
*

forfecuta de unghii (10-15 lei)
*

servetele umede (12-15 lei)
*

aspirator nazal (12-40 lei)
*

ulei de corp (5-15 lei)
*

bavete (3-9 lei)
*

perie/pieptan pentru bebelusi (10-13 lei)
*

biberoane (5-35 lei)
*

suzete (8-23 lei)
*

perie de curatat biberoanele (5-15 lei)
*

sampon fara lacrimi (20-50 lei)
*

pudra (10 lei)
*

betisoare de urechi (4-40 lei)
*

crema pentru iritatii (9-15 lei)
*

carucior (180-3000 lei)
*

geanta pentru mamica (daca nu este inclusa in carucior – 65-333 lei)
*

marsupiu/portbebe (50-280 lei)
*

masa de infasat (350 – 1000 lei)
*

patut din lemn (480-1500 lei)
*

pat pliant (3125-1000 lei)


Mamicile la care lactatia intarzie sa apara vor avea nevoie de o pompa de muls (manuala sau electrica) al carei pret se situeaza intre 60 – 500 lei.


TOTAL partial = 1700-7000 lei


TOTAL = 1900 – 8000 lei

Cum sa economisesti


In primele zile, nu trebuie sa cumperi foarte multe hainute. Limiteaza-te la strictul necesar, deoarece bebelusul creste in ritm rapid si cele mai multe ii vor ramane mici pana luna urmatoare. Procedeaza la fel si in lunile urmatoare. Nu are rost sa investesti in haine scumpe pe care nu le va purta decat o luna, doua.
*

Profita de reduceri! Cumpara-i celui mic mai multe haine in sezonul de reduceri. Fii cu ochii pe ofertele promotionale, mergi la targurile dedicate nou-nascutului si bebelusului.
*

Daca nu esti de acord cu scutecele de unica folosinta, cumpara scutece refolosibile. Te vor scuti de o cheltuiala suplimentara.
*

Fii o mamica informata! Cu cat stii mai multe lucruri despre produsele pe care le poti achizitiona pentru bebelusul tau, cu atat vei reusi sa "scapi mai ieftin".


Mai adauga la aceste costuri si pretul nasterii propriu-zise (in functie de spitalul/clinca privata unde ai ales sa nasti) si prelevarea celulelor stem (daca ai optat si pentru acest lucru).

Cumparaturi pentru alimentatia bebelusului

Hranirea bebelusului se poate face in mai multe spatii din casa, insa este de preferat sa se intample in zone in care nu exista curenti de aer si in care temperatura este una potrivita pentru micutul tau.

Pentru alaptare nu ai nevoie decat de sutien special pentru asta, insa pentru hranirea cu biberonul ai nevoie de mai multe lucruri, care sa iti usureze aceasta activitate.
Cate lucruri sunt necesare pentru ora de papat

Pentru hranire, bebelusul tau are nevoie de:

• 3 biberoane cu capac, lungi cu marcaj clar, incasabile si transparente;

• 6 tetine pentru lapte, cel putin doua de buna calitate. Incepeti cu tetine care au gaura de marime mijlocie, ca sa puteti vedea cat de repede mananca copilul dumneavoastra. Daca sugarul pare sa se lupte pentru a trage laptele, largiti gaura tetinei cu ajutorul unui ac inrosit in flacara. Pentru siguranta, aruncati tetinele care sunt uzate sau care au gauri prea largi;

• 2 biberoane pentru ceai;

• 3 tetine pentru ceai, cu gauri mai mici;

• o perie circulara de curatat biberoanele;

• lapte, de care ai ales tu sa folosesti;

• husa pentru biberoane sau termos;

• 2-4 suzete;

• 6-8 bavetele;

• eventual un incalzitor de biberoane. Nu folosi cuptorul cu microunde pentru a incalzi laptele din biberon deoarece laptele poate incepe sa fiarba foarte repede si poate fi periculos;

• ceai de musetel;

• lingurita (de preferinta numai a bebelusului);

• aparat de sterilizat biberoane cu microunde, daca doresti. Sterilizarea clasica prin fierbere uzeaza mai repede tetinele decat celelalte metode de sterilizare. Pentru sterilizarea chimica, lichidul de sterilizare se gaseste gata preparat in farmacii sau exista tablete pentru sterilizare, cu instructiuni de folosire;


Daca tu crezi ca trebuie, poti sa le folosesti si mai tarziu, insa in cantitati mai mici. Nu lasati niciodata copilul sa suga singur dintr-un biberon proptit langa el, deoarece creste riscul inecarii cu lapte.

Lucruri necesare pentru infasarea bebelusului

Infasarea bebelusului presupune multa rabdare, atentie si grija. Pregateste o zona calda si curata pentru a schimba bebelusul. Probabil ca vei folosi o masuta pentru infasat, dar activitatea se poate desfasura si pe o canapea sau chiar pe podea, atat timp cat nu este un spatiu in care exista curenti de aer.

Daca folosesti scutece de unica folosinta trebuie sa ai un cos de gunoi la indemana pentru a arunca scutecul murdar. Daca folosesti scutece de panza trebuie sa fii pregatita cu un scutec curat de infasat.

In cazul in care bebelusul este iritat de la scutec trebuie sa ai pudra de talc sau unguent.
Inventarul pentru infasat

Pentru prima luna:
• Cateva pachete de scutece pentru nou-nascuti sau 30 de scutece de bumbac 100%
• Servetele umede (se poate folosi si apa de la chiuveta)
• Servetele uscate
• Crema pentru pielea iritata de pe fund
• Pudra de talc

Pentru locul de infasat:
• 1 salteluta
• 1 masa de infasat, daca se poate si cu sertare
• ustensile pentru ingrijirea pielii, unghiilor si parului
• cos de gunoi pentru scutecele murdare
Alte lucruri necesare atat pentru infasare cat si pentru confortul bebelusului tau

In camera in care doarme bebelusul tau trebuie sa fie monitorizata temperatura si trebuie sa existe un minim de lucruri pentru sanatatea sa:
- termometru pentru copii
- termometru de camera
- spirt medicinal, pansament steril (pentru buric)
- paracetamol pentru copii
- unde e nevoie, mai ales in cazul caloriferelor - dispozitiv de umidificare a aerului (vas cu apa rece)

Inainte de a incepe, asigura-te ca ai si hainele cu care vrei sa-l imbraci pe bebelus. De obicei sunt necesare doar pentru el, dar in unele cazuri vei avea si tu nevoie de alte haine.


Intalnirea cu bebelusul, cum te pregatesti?

Doriti ca lumea sa i se para buna si confortabila micutului ce urmeaza sa se nasca? Acordati o importanta deosebita primelor minute, primelor zile din viata lui

Va framanta o multime de intrebari! Cum va decurge nasterea? Cum se va dezvolta copilul? Oare va fi linistit si sanatos? Toate acestea sunt precum verigile unui lant. Abordand corect o problema, restul se rezolva de la sine. Principala sarcina a mamei este sa-si protejeze copilul.

Cand micul om se simte aparat, el este linistit, iar intr-o stare de calm se dezvolta intotdeauna mai bine decat daca este cuprins de tot felul de temeri. Pe langa aceasta, de dezvoltarea psihicului copilului depinde si starea lui de sanatate. Specialistii in domeniu au observat ca dezvoltarea fizica a copilului are de suferit daca nu i se asigura o buna dezvoltare psihica, si invers.

Perioade deosebite

Expresia "Nu lasa pe maine ce poti face azi" o cunoaste toata lumea.
Ea reflecta cum nu se poate mai bine si responsabilitatile unei mame. In dezvoltarea fiintei umane exista perioade senzitive
(receptive) – perioade de varsta de mare sensibilitate, cu predispozitie spre receptarea informatiilor, precum si dorinta de actiune. Aceste perioade sunt foarte importante in dezvoltarea functiilor psihicului uman si corespund diverselor etape de varsta.

Daca nu se acorda importanta unei anumite perioade de varsta, dezvoltarea ulterioara a respectivei functii este mult mai dificila.
De exemplu, daca in primii trei ani de viata copilul n-a venit in contact cu graiul uman, nu si-l va insusi niciodata pe deplin. Perioadele senzitive se pot intinde de la cateva ore pana la cativa ani.

Ce trebuie sa stim inainte de a naste?

Doar ce s-a nascut si copilul are nevoie de atentia dvs. Primele doua ore de dupa nastere constituie o perioada senzitiva si de modul in care si-a intampinat mama copilul vor depinde multe pe viitor, atat in planul devenirii psihice, cat si a celei fizice.

Din fericire, in prezent, multe maternitati le faciliteaza mamei si copilului sederea impreuna si alipirea timpurie a nou-nascutului la sanul mamei. De asemenea, mamei i se da nou-nascutul sa-l tina langa ea imediat ce s-a nascut. De aceea, primul pas in directia unei bune dezvoltari a copilului il constituie chiar alegerea maternitatii in care veti naste.

Primele momente din viata bebelusului

In timpul sarcinii stai ore intregi si incerci sa iti imaginezi cum va arata bebelusul tau si cum se va simti prima oara cand il vei tine in brate. Te intrebi cum va fi nasterea pentru bebelusul tau, cum arata un bebelus normal, cum va reactiona in primele ore ale vietii. Citeste aceste raspunsuri...


Cum este nasterea si travaliul din perspectiva bebelusului?


Imagineaza-te intr-un loc, in deplina siguranta, caldura si fara durere si disconfort, de unde incepi gradual sa fi comprimat si inghesuit doar pentru a intra intr-o lume plina de senzatii intense: lumina, frig, mirosuri si zgomote puternice. Spatele iti este pentru prima oara indreptat si simti ca plamanii iti ard.

Iar acum imagineaza-ti ca te reintorci in universul plin de caldura, simti pielea mamei tale si te simti din nou in siguranta in bratele ei. Nu iti mai pune nimeni obiecte in gura si te lasa sa te odihnesti linistit, primesti doar dulcele colostru si multa afectiune. Ia timp pana cand stii ceea ce trebuie sa faci, dar gradual incepi sa fi recompensat. Intr-o lume ideala bebelusul experimenteaza doar cateva minute din realitatea aspra a vietii inainte de a ajunge inapoi in bratele mamei.

Cum va arata bebelusul tau?


Capul lui s-ar putea sa para putin diform, un pic alungit. Poate avea o culoare roz sau putin inchis la culoare, talpile picioarelor si mainile pot fi putin albastrii.

Poate fi acoperit de sange sau poate fi ud de fluidul aminotic. Poate fi patat putin, cu o culoare galbuie daca a fost meconium in fluid. Dar petele vor dispare in 24-48 de ore.

Daca bebelusul are vanatai sau semne este normal?


Exista posibilitatea ca bebelusul sa fie putin vanat sau sa aiba niste semne, in cazul in care s-a folosit, la nastere, forcepsul sau un vacuum. Aceste rani si semne mici vor disparea in cateva saptamani.

Foarte rar exista riscul ca un bebelus sa dezvolte un hematom cranian, dar chiar si asa acest hematom se reface intr-o luna.

Ce experimenteaza bebelusul in primele momente ale vietii?


Prima ora din viata bebelusului tau este critica. Tranzitia de la mediul extrauterin cere o majora adaptare psihologica. Cu prima respiratie, bebelusul trebuie sa schimbe modul de circulatie de la fetus la cel de bebelus.

Mult mai mult sange este directionat catre plamani care trebuie sa se elibereze de fluid si sa inceapa sa transfere oxigen catre toate organele vitale. Urmareste ceea ce face asistenta: ea va masura si cantari bebelusul. Intreaba doctorii si asistentele despre bebelus sau despre teste si proceduri. Nu uita ca tu esti responsabila, acesta este bebelusul tau!

Cand este timpul potrivit pentru a incepe sa te apropii de bebelus?


Daca este posibil, petrece mai mult timp pentru a explora corpul perfect al bebelusului tau. Nou-nascutul va fi frumos, chiar daca la inceput pare a avea o culoare putin ciudata sau forma capului este putin diforma. Primele ore ale bebelusului reprezinta o perioada de continua alerta pentru el. Dupa o perioada de plans, bebelusul se va linisti si va explora lumea din fata lui.

Daca lumina nu este foarte puternica, va deschide ochii si se va concentra pe fata mamei. Acesta este momentul ideal pentru a stabili legatura familiala. In faza de alerta, de explorare, bebelusul va invata cum sa caute mamelonul si cum sa suga. A doua experienta va fi mult mai usoara si primul contact a fost un succes.

Care va fi comportamentul bebelusului?


Bebelusii sunt uimitori, putandu-se adapta foarte usor la fazele nasterii si ale travaliului. Pot foarte usor sa initieze alaptatul, imediat cum gasesc mamelonul mamei, dar se pot consola sugandu-si degetul.

Pot sa isi tina capul sus pentru cateva momente. Ochii sunt adaptati sa se concentreze pe obiecte si persoane care se afla la o distanta de circa 10-12 metri.

Este normal pentru un copil sa vrea sa doarma imediat dupa nastere?


Nasterea este o experienta obositoare, astfel ca, dupa o ora de la nastere mama si bebelusul trebuie lasati sa doarma pentru cateva ore. De asemenea, nu este neobisnuit ca bebelusul sa doarma inca 4-8 ore, putandu-se trezi din cand in cand pentru a se hrani.

Ghid de evaluare a nou-nascutului

Nou-nascutul sanatos

Imediat dupa nastere caile respiratorii superioare ale copilului sunt curatate de medic de mucozitati si resturile de lichid amniotic, cu ajutorul unei sonde speciale.

Odata cu primul tipat, incep sa functioneze caile respiratorii si alveolele, care nu au avut niciun rol in perioada intrauterina. Dupa acest moment cordonul ombilical nu mai are niciun rol si trebuie taiat.

Ulterior se realizeaza un examen clinic rapid in care medicul verifica daca exista malformatii vizibile, asculta inima si plamanii, testeaza reflexele importante si stabileste scorul apgar.

Nou-nascutul se masoara si se cantareste.

Greutatea normala a unui copil la nastere este cuprinsa intre 2800g si 4000g (media fetelor este de 3300g, iar a baietilor de 3400g).

Nou-nascutii sanatosi au lungimea cuprinsa intre 48 cm si 54 cm (media lungimii fetelor este de 50 cm, iar a baietilor de 51 cm). Sigur, acest lucru nu inseamna ca daca bebelusii nu se inscriu in aceste medii nu sunt dezvoltati normal, greutatea si lungimea lor fiind determinate de constitutia mamei.
Prematurul

Cand copilul se naste inainte de a 37-a saptamana de sarcina, este prematur. Greutatea este de aproximativ 2500g. Cu cat greutatea este mai mica, cu atat cresc dificultatile pe care le intampina.

De cele mai multe ori, functiile afectate sunt: digestia, respiratia, apararea impotriva infectiilor si reglarea temperaturii corpului.

In functie de greutate, sugarii se impart in:

• Greutatea cuprinsa intre 1500 g - 2500 g sau cu nastere dupa a 30-a saptamana de sarcina.

90% dintre acesti copii reusesc sa supravietuiasca si sa se dezvolte normal datorita marilor progrese realizate de medicina nou-nascutului (perinatologie - cuprinsa intre intervalul de timp de la sfarsitul celei de-a 28-a saptamana de sarcina si a 7-a zi de viata).

• Greutatea cuprinsa intre 1000 g - 1500 g sau cu nastere din a 27-a pana in a 30-a saptamana de sarcina.

Statisticile arata ca supravietuiesc 70 - 90% dintre acesti copii, pe cand in urma cu 15 ani puteau fi salvati doar 30 din 100 de indivizi, la 10-15 % dintre cei salvati aparand ulterior probleme de ordin neurologic.

• Greutatea sub 1000 g sau mai putin de saptamani de sarcina">27 saptamani de sarcina.

Copiii din aceasta grupa reusesc sa se mentina in viata numai in proportie de 40 - 50%, in special cei cu greutate cuprinsa intre 800 - 1000 g, insa 20% din cei care supravietuiesc au tulburari de dezvoltare psihice si corporale. Cei cu greutatea sub 750 g prezinta riscul unor leziuni neurologice grave si au mici sanse de supravietuire.

Semnele imaturitatii corporale sunt vizibile inca de la nastere:

• corpul are lungimea de 47 cm sau chiar mai mica, dar capul este neobisnuit de mare (trebuie avut in vedere faptul ca la copilul nou-nascut raportul cap - trunchi este de 1/3);

• pielea rosie, zbarcita se datoreaza nematuratiei tesutului de sub piele;

• din cauza neformarii cartilajelor, unghiile sunt subtiri si nu ajung la varfuri, cutele pielii talpilor sunt slab pronuntate, iar pavilioanele urechilor sunt moi;

• in cazul fetelor, labiile mici nu sunt acoperite de cele mari;

• la baieti sacul scrotal este mic, testiculele nefiind coborate si nu pot fi pipaite in scrot, ci in abdomen sau pe canal.

Din cauza riscurilor mari pe care le prezinta, copiii prematuri (in special cei de gradul II si III) sunt tinuti in incubator - un fel de uter exterior, prin care se incearca inlocuirea acestuia pentru o dezvoltare cat mai apropiata a fatului de cea din uterul mamei.

Nevoile organice ale organismului imaturizat al prematurului pot fi asigurate cu mijloacele tehnice. Rolul mamei ramane foarte important, ea trebuind sa viziteze zilnic copilul, sa-l alapteze (daca a reusit sa-si pastreze laptele prin mulgere sau pompe speciale) si sa-l ingrijeasca, respectand, desigur, normele de igiena impuse de fragilitatea copilului.

In cazul in care copilul ajunge la greutatea de 1800 g, poate sa respire fara probleme si are o temperatura constanta, el poate fi scos din incubator, iar la 2500 - 3000 g, daca este sanatos, poate fi lasat acasa.
Dismaturul

Copiii care, desi sunt nascuti la termen, cantaresc mai putin de 2000 g se numesc dismaturi sau hipotrofici. Dismaturitatea poate fi determinata de: infectii, hipertensiune arteriala, consum de alcool si fumat, o slaba functionarea a placentei din cauza unei toxemii gravidice a mamei etc.

Dupa cum se poate observa, cauzele sunt numeroase, dar nu o putem determina cu precizie pe cea care a produs disfunctionalitatea. La acesti copii mortalitatea perinatala este mai des intalnita decat la cei normali, dismaturii avand deseori hipoglicemii sau hipocalcemii (scaderea brusca a glucozei si calciului in sange).

Dezvoltarea sistemului nervos central este normala, aceasta fiind in legatura cu varsta gestatiei si nu cu greutatea corporala.

Nu necesita ingrijiri speciale, ci doar mai multa hrana (mese mai consistente si mai dese).
Postmaturul

Postmaturul este nou-nascutul a carui perioada de gestatie depaseste termenul normal de 280 de zile cu mai mult de 7 zile, cauza nefiind insa cunoscuta.

Aspectul nou-nascutului din punct de vedere clinic este asemanator cu al unui copil nascut la termen in varsta de 1 pana la 3 saptamani. Parul fin care, in mod normal, acopera corpul copilul nou-nascut lipseste la bebelusul postmatur.

El are o piele alba si parul capului este abundent. Postmaturitatea pune in pericol viata bebelusului, in cazul in care termenul este depasit cu trei saptamani mortalitatea crescand de trei ori. Mai periculoasa decat aceasta este declansarea travaliului inainte de inmuierea si dilatarea colului uterin.

Scorul Apgar

Scorul Apgar (intalnit si sub forma de "cifra", "indice") este o modalitate eficienta de a verifica adaptarea functiilor vitale ale organismului copilului la conditiile de viata extrauterina.

S-au propus mai multe metode de determinare a sanatatii nou-nascutul, insa cea care a ramas valabila si s-a raspandit cel mai mult este cea propusa de dr. Virginia Apgar, care l-a introdus in SUA, in 1952.

Testul este util medicilor pentru a determina ce gen de asistenta medicala este necesara imediat dupa nastere pentru a ajuta la stabilizarea unui nou-nascut. Scorul Apgar este folosit in intreaga lume pentru stabilirea starii de sanatate a unui copil la un minut si la cinci minute dupa nastere.

Testul din primul minut masoara cat de bine a tolerat nasterea nou-nascutul. Cel facut la cinci minute masoara cat de bine se adapteaza copilul la mediul incojurator.

Se au in vedere:

  1. culoarea pielii
  1. functia respiratorie
  1. tonusul muscular
  1. reflexivitatea
  1. bataile inimii

Acestea sunt examinate timp de 1 minut (la copii care prezinta dificultati se poate ajunge chiar la 10 minute) si notate de la 0 la 2.

Cum se interpreteaza?

Cum se interpreteaza?

Scorul Apgar masoara cu 0, cu 1 sau cu 2 fiecare categorie, scorul total maxim ce poate fi atins fiind 10;

Ritmul cardiac
# absent = 0,
# slab (mai putin de 100 de batai/minut) = 1
# ritmul potrivit (mai mult de 100 de batai/minut) = 2;

Respiratie

  1. absenta = 0
    # planset slab sau respiratie neregulata = 1
    # planset puternic = 2;

Tonus muscular

  1. flasc = 0
    # anumite flexii = 1
    # miscare activa = 2;

Raspunsul la stimulare

  1. fara raspuns = 0
    # grimasa = 1
    # planset si miscare viguroasa = 2;

Culoare

  1. pala sau albastrie = 0
    # culoare normala a corpului, extremitati albastrii = 1
    # culoare normala = 2.

Un scor maxim (10) este neobisnuit, aceasta pentru ca majoritatea nou-nascutilor pierd un punct deoarece au mainile sau picioarele albastrii. Scorul mai mic de 7 indica faptul ca micutul are nevoie de asistenta medicala imediata pentru a fi stabilizat. Scorul Apgar de la 7 la 10 este normal si indica faptul ca nou-nascutul este intr-o stare buna.

Anestezierea mamei in timpul nasterii sau o nastere foarte dificila, pot determina o concluzie gresita asupra sanatatii copilului prin scorul Apgar.

Indica scorul Apgar probleme de sanatate viitoare ale nou-nascutului?

Relevanta scorului Apgar in determinarea problemelor de sanatate viiitoare


Din pacate scorul Apgar nu poate prognoza starea viitoare de sanatate a copilului, desi in trecut s-a crezut ca are si aceste valente.

In trecut exista o teorie care sugera ca nou-nascutii care aveau un scor Apgar scazut chiar si dupa 5 minute, vor intampina pe viitor probleme neurologice.

Recent s-a demonstrat, insa, ca acest lucru nu este real si ca daca dezvoltarea copilului este normala scorul Apgar nu are nici o incidenta asupra starii lui de sanatate viitoare.

Motive pentru care o mamica nu doreste vizite in maternitate

Exista nenumarate motive pentru care o mamica nu ar dori vizite in maternitate imediat dupa nastere. Vizitele in maternitate ar trebui sa fie oricum limitate, mai ales in primele ore dupa nastere, cand tu si partenerul tau sunteti obositi si doriti sa petreceti timp impreuna cu nou-nascutul.

In timpul lauziei, rezistenta organismului este scazuta, iar proaspata mamica este mai expusa contactarii gripei sau infectiilor intestinale. Cel mai bun mod de a preveni acest lucru este interzicerea sau limitarea pe cat posibil a vizitelor in maternitate.

O infectie gripala, de exemplu, care apare in maternitate, se propaga rapid la toate lauzele si la nou-nascuti, in cazul carora da complicatii mai grave. Din acest motiv, interzicerea sau limitarea vizitelor la maternitate este o masura absolut necesara, luata in scopul prezervarii sanatatii mamei si bebelusului.
9 motive pentru care lauza nu vrea sa primeasca vizite in maternitate

Exceptand motivele obiective si medicale care tin de siguranta bebelusului si a mamei enumerate mai sus, iata cateva motive mai subiective sau personale ale proaspetei mame:

• germofobia – germofobele (cele care sunt obsedate de prezenta bacteriilor) vor sa isi pastreze camera cat mai sterila, mai ales cand este vorba de un nou-nascut. Solutii antibacteriene igienizante sunt destule in spitale, dar si o spalare intensa pe maini ajuta la fel de mult cand vine vorba de vizitatori.

• oboseala postnatala – mamele obosite au mai degraba nevoie de odihna decat de conversatie. In salile de recuperare exista destui factori perturbatori, iar vizitele din partea familiei si prietenilor ar fi deja prea mult.

• legatura cu bebelusul – este momentul in care o mama creeaza o legatura cu bebelusul ei, il priveste, ii invata fiecare por sau rid de pe trup. Aceste momente se petrec numai in doi.

• o recuperare dureroasa – durerile din timpul recuperarii s-ar putea sa fie intense si obositoare pentru mama, asa ca vizitatorii ar coplesi-o. Cele care au suferit o cezariana nu au mobilitatea si dispozitia necesara pentru musafiri in maternitate.

• punga sondei urinare – are utilitatea ei, insa este total inestetica si o poate stanjeni pe proaspata mamica in momentul in care se umple in vazul vizitatorilor.

• alaptatul – poate fi jenant sa alapteze in fata vizitatorilor. Pentru multe dintre mamici, procesul alaptarii este unul natural si usor, insa pentru altele poate fi stanjenitor sa se concentreze asupra sanului, bebelusului si asupra tuturor ochilor din incapere ce o suprevegheaza.

• cosul de gunoi – cosul de gunoi este in mod obisnuit plin cu lenjerie intima de unica folosinta sau comprese sterile si poate fi un peisaj neplacut pentru oaspetii care arunca servetelele de hartie dupa ce s-au spalat pe maini la venire.

• cum arata – desi bebelusul este vedeta, iar majoritatea vizitatorilor abia dau atentie detaliilor in ceea ce o priveste pe mama, aceasta ar putea totusi sa se simta complexata de semnele de oboseala de pe chipul sau.

Tine cont de programul de vizita si de regulamentele interne

Informeaza-te cu privire la programul de vizita al maternitatii la care vei naste si politica lor in ceea ce priveste vizitatorii sub varsta de 12 ani, pentru a putea pune in tema rudele si prietenii.

Inainte sa ia bebelusul in brate, vizitatorii trebuie sa se spele pe maini pentru a nu transmite bacterii celui mic. In cazul rudelor sau pritetenilor care sufera de o afectiune transmisibila este indicat ca acestia sa nu viziteze nou-nascutul decat dupa ce s-au vindecat.

Cadouri potrivite pentru vizitele in maternitate

Va trebui la un moment dat sa te duci si tu in vizita la rude sau prietene, in maternitate. Atunci cand li se va spune ca pot primi vizite, vor putea sa se bucure impreuna cu familia de nou-nascutii lor. Totusi, este mai bine ca o mamica sa nu primeasca foarte multe vizite in maternitate.

Venirea pe lume a unui bebelus este unul din cele mai frumoase momente din viata mamicii, dar si din viata familiei si prietenilor. Toata lumea se grabeste sa o viziteze pe proaspata mamica si sa o bucure cu un cadou pentru ea sau pentru micul bebelus.
Ce ducem lauzei?

• Un cadou pentru amandoi, mama si bebe, ar fi o geanta tip patura, care se transforma din patura pentru joaca in geanta de umar, iar jucariile raman pe paturica dupa desfacere. Ii este utila mamicii cand calatoreste si nu are la dispozitie un loc de joaca pentru copil.

• Daca ti se pare o idee buna, cumpara un maiou antibacterial special pentru alaptat, din fibre naturale de bambus, speciale pentru pielea sensibila, care absorb umezeala.

• Un cadou clasic este balonul colorat, cu heliu, inscriptionat cu mesaje de felicitare specifice. Tot in categoria aceasta intra si buchetul de flori. Atunci cand alegi buchetul de flori, poti alege culorile in functie de sexul copilului. De exemplu, flori albe, daca este baietel si roz daca este fetita.

• carte despre ingrijirea bebelusului sau o revista speciala pentru tinerele mame i-ar prinde bine mamicii nu numai din punct de vedere informativ, ci ar ajuta-o si atunci cand se plictiseste.

• Tot pentru a inlatura plictiseala, daca iti permiti, ii poti face cadou un mp3 player cu muzica ei preferata, ca sa aiba ce asculta si sa se poata relaxa.

• Daca se afla intr-o camera dotata cu televizor si DVD Player, ii poti duce un film pe gustul ei.

• In functie de cat de apropiate sunteti, nu va parea nepotrivit sa ii cumperi pernute absorbate pentru alaptat, care i-ar fi, pana la urma, foarte utile.

• La fel si in cazul sutienului normal sau de noapte pentu alaptat.

• Bebe mic sigur are deja pregatite in camera lui o multime de jucarii, dar daca ai vazut una anume care iti place in mod deosebit, nu ezita sa o achizitionezi.


Ca o masura de precautie, vorbiti si la telefon si intreaba daca are nevoie sau isi doreste ceva anume. Ai grija sa nu o incarci cu lucruri pe care le are deja (o camasa de alaptat, de exemplu) sau cu lucruri inutile.


Ce are voie sa manance lauza


Ca sa stii ce sa ceri sa ti se aduca in pachetul pentru maternitate, iata un minimum de informatii. Dupa nastere, lauza are voie sa consume lichide dupa 4 ore, iar dupa 12 ore se trece la un regim normal. Alimentatia va contine lichide din abundenta, proteine (lapte, derivate ale laptelui, carne, oua) si vegetale.

Este eronata opinia conform careia lauza trebuie sa manance cat mai mult si orice pentru a favoriza o rapida recuperare a fortelor.

Alimentele recomandate si nerecomandate lauzei

Poti bea bere fara alcool, deoarece se pare ca maltul din bere ar stimula lactatia. Nu face greseala de a consuma bere alcoolizata, fiindca ramasite din alcool vor ajunge in laptele sugarului.

Nu consuma in stare cruda legumele si fructele, deoarece acestea fermenteaza. Nu varza, mazare, fasole, conopida.

Deci fara:

• alcool, tutun, cafea (dupa 6 luni se poate bea o cescuta mica);
• ciocolata (similar, mai tarziu se poate consuma);
• fasole uscata, varza sau vinete, pentru ca pot duce la colici;
• prajeli;
• conservanti (E-uri) in exces;

Recomandate:

• jumatate de litru de lapte sau echivalentul in iaurt, branza sau alte lactate;
• carne fiarta sau gratar;
• supa de gaina (de tara daca ai posibilitatea);
• legume, fructe;
• lapte cald;
• cat mai sanatos si variat;
Sporirea laptelui matern

Dupa nastere, nou-nascutului trebuie sa i se dea san, pentru a fi hranit cu asa-zisul colastru, o secretie transparenta, care contine apa si este foarte bogata in imunoglobuline. Colastrul este foarte nutritiv si are multe proteine care-l hranesc pe bebelus corespunzator.

Multe mamici fac greseli daunatoare nou-nascutului, in speranta ca isi vor spori laptele, si urmeaza sfaturi neavizate sau se lasa influentate de zvonuri. Ce poate sa faca mamica pentru a avea mai mult lapte este sa:

• bea multe lichide (2-3 litri pe zi, nu in exces totusi);
• manance sanatos si consistent;
• nu sara peste mese;
• doarma cele 8 ore pe zi;
• nu se streseze daca nu are lapte;
• sa fie calma, linistita si sa se gandeasca la bebelusul ei cand ii da piept, deoarece partea psihica este foarte importanta;
• puna copilul la san de cate ori cere.


Important pentru marirea cantitatii de lapte este ca la fiecare alaptare sa golesti sanul de lapte. Daca dupa supt bebelusul adoarme, este un lucru bun, dormi si tu! Somnul regenereaza resursele, deci si laptele matern.

Icterul la nou-nascut. Cauze si simptome

Icterul este o afectiune caracterizata prin colorarea in galben a pielii si a partii albe a globului ocular (sclera) si este consecinta acumularii unei cantitati mari de bilirubina in sange (hiperbilirubinemia). Bilirubina este produsa prin distrugerea celulelor rosii din sange (hematii) si a hemoglobinei.

Hemoglobina este o proteina care se gaseste in hematii si care are rolul de a transporta oxigenul de la plamani la tesuturile din restul corpului.

Icterul la nou-nascut apare de obicei dupa aproximativ 24 de ore de la nastere. In cazul nou-nascutilor sanatosi, hraniti cu lapte de mama, apare un anumit grad de coloratie tegumentara galbena la aproximativ 2-4 zile de la nastere. Icterul dispare sau scade in intensitate de la sine, fara tratament si fara urmari in 1-2 saptamani.

In cazul nou-nascutilor alimentati la san, un icter usor se poate mentine 10-14 zile dupa nastere sau pot aparea recurente in timpul perioadei de alaptare. Atat timp cat copilul primeste suficient lapte si este hranit frecvent (de 8-10 sau mai multe ori in decurs de 24 de ore), icterul nu este o problema.

Cu toate acestea copilul trebuie supravegheat. Rareori cantitati foarte mari de bilirubina se acumuleaza in sange si determina leziuni cerebrale, situatia fiind cunoscuta sub denumirea de icter nuclear. Aceste leziuni pot fi urmate de pierderi ale auzului, retard mintal si tulburari de comportament.

Cauze


Icterul apare ca urmare a dezechilibrului intre productia si eliminarea bilirubinei. Acesta se elimina din organismul uman prin urina si scaun (fecale). In timpul sarcinii, corpul mamei indeparteaza bilirubina fatului prin intermediul placentei. Dupa nastere nou-nascutul trebuie sa indeparteze singur bilirubina din sange. La nou-nascut, bilirubina poate inregistra valori crescute, pana la concentratii ce determina coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor, datorita imaturitatii organelor care nu pot face fata ritmului in care bilirubina trebuie sa fie eliminata din organism. Deshidratarea poate aparea usor la nou-nascut si conduce la incetinirea formarii urinii si a fecalelor, ceea ce are ca rezultat cresterea timpului de eliminare a bilirubinei.

Metabolismul bilirubinei este influentat si de unele substante care intra in compozitia laptelui matern. In cazuri rare, hiperbilirubinemia poate fi cauzata de alte afectiuni sau boli, cum sunt bolile aparatului digestiv, infectiile sau incompatibilitatile grupelor sanguine.

Simptome


Cea mai frecventa manifestare a icterului la nou-nascut este colorarea in galben a pielii si sclerelor sau a mucoasei bucale. De obicei, culoarea galbena apare prima data pe fata si pe piept, in primele 5 zile dupa nastere, desi ziua aparitiei variaza de la un nou-nascut la altul sau in functie de tipul de icter.

Icterul fiziologic apare la toti copiii (la unii este de intensitate redusa si trece neobservat) cu debut dupa prima zi de viata, pentru ca organele copilului nu sunt inca capabile sa elimine eficient excesul de bilirubina. Intensitatea icterului creste dupa prima zi de la nastere pana in ziua 3-4 de viata. De obicei nivelul bilirubinei in sange ajunge la un nivel de platou (constant pentru mai multe zile) si apoi scade treptat, astfel incat coloratia scade sau chiar dispare in aproximativ 1 saptamana fara a fi urmata de nici o complicatie.

Icterul aparut in timpul alaptarii la san este determinat de o deshidratare usoara care prelungeste si intensifica icterul fiziologic. Deshidratarea contribuie la aparitia icterului, deoarece ingreuneaza eliminarea bilirubinei din organism de catre sistemele specifice, dar imature ale nou-nascutului. Acest tip de icter poate aparea atunci cand nou-nascutul nu primeste destule lichide. Aceasta se intampla de obicei cand mesele sunt la intervale de timp prea mari. Tipic, cresterea frecventei meselor copilulul are ca urmare scaderea sau disparitia acestui tip de icter intre zilele 5-7 de viata.

Icterul determinat de laptele de mama are ca si cauza cresterea nivelului circulant de bilirubina, ce apare in jurul zilelor 10-14 de viata. Nu este cunoscut mecanismul prin care unele componente ale laptelui de mama afecteaza eliminarea bilirubinei de catre nou-nascut. Acest tip de icter incepe sa dispara in luna a doua, desi o usoara nuanta galbuie poate persista pe toata durata alaptarii.

Rar, icterul nou-nascutului poate fi determinat de unele afectiuni asociate ale acestuia. Coloratia in galben a tegumentelor care apare in mai putin de 24 de ore de la nastere, are rar ca si cauza icterul neonatal si acesti copii trebuie investigati pentru alte cauze.

Daca aceasta coloratie continua sa creasca in intensitate dupa a treia zi de viata sau nu scade dupa a cincea zi de viata, se recomanda un consult medical de specialitate. De retinut este faptul ca marirea frecventei meselor copilului poate fi de ajutor si poate fi urmata de scaderea nivelelor de bilirubina. Daca nivele foarte mari de bilirubina nu sunt tratate, pot aparea complicatii.

Icterul la sugar

Cauzele hiperbilirubinemiei neconjugate la aceasta varsta sunt multiple:

  1. icterul fiziologic al nou-nascutului prelungit (prematur, greutate mica la nastere, deshidratare)
    # anemie hemolitica: prin defecte congenitale ale eritrocitelor (globulele rosii din sange), prin defecte eritrocitare dobandite, prin izoimunizare Rh sau de grup ABO, medicamente administrate mamei in sarcina, infectii
    # policitemia (numar prea mare de globule rosii in sange): in hipertransfuzia placentara (trecerea de sange de la mama la fat sau legarea tardiva a cordonului ombilical)
    # bolile endocrine (diabetul zaharat al mamei, tireotoxicoza nou-nascutului), hematoame in rezorbtie, boli metabolice (galactozemia)
    # defecte de conjugare a bilirubinei care pot apare in cadrul unor boli congenitale (Sindromul Crigler-Najjar, Sindromul Gilbert) sau pot fi datorate inhibarii enzimei responsabile de conjugare de catre anumite medicamente administrate mamei in sarcina sau nastere sau de anumite substante prezente in laptele de mama (progesteron)
    # obstructia intestinala.

Rezultatele prezentate de dumneavoastra trebuie interpretate in context: trebuie corelate cu o anamneza atenta (care sa retina varsta gestationala la nastere – daca a fost o nastere prematura, greutatea la nastere, varsta aparitiei icterului, tratamente administrate mamei in timpul sarcinii sau al nasterii si poate releva eventual anumite defecte mostenite) cu rezultatele unui examen clinic general, cu celelalte analize efectuate, care chiar daca sunt in limite normale sunt importante pentru a exclude unele cauze; de asemenea, sunt necesare probabil si alte investigatii suplimentare, pentru a se putea pune un diagnostic de certitudine.

Nu este bine sa neglijati un sindrom icteric la sugar, deoarece bilirubina neconjugata crescuta poate traversa bariera hemato-encefalica spre creier, ducand uneori la o boala severa cu urmari neurologice grave.

Icterul la nou-nascut

Culoare galbena a tegumentelor si mucoaselor (albul ochilor) numita icter, apare ca urmare a cresterii concentratiei unei substante numita bilirubina in sange.

In timpul vietii intrauterine, bilirubina din sangele fatului traverseaza placenta si ajunge in sangele mamei de unde este prelucrata si excretata de catre ficatul mamei. Dupa nastere, acest proces insa trebuie realizat de organismul nou-nascutului.

Deoarece in prima saptamana de viata ficatul nou-nascutului este inca incomplet maturat, nu poate metaboliza suficient de repede intreaga cantitate de bilirubina, ceea ce determina acumularea ei in sange si aparitia dupa 2-3 zile a icterului.

Acest icter se numeste icter fiziologic, fiind prezent la majoritatea nou-nascutilor (fiind mai accentuat la prematuri) si dispare de obicei dupa 7-14 zile, pana la 3 saptamani, nefiind necesar vreun tratament; daca este foarte intens pot fi utilizate Fenobarbitalul si fototerapia.

Insa, in afara acestui icter fiziologic, pot exista numeroase alte tipuri de ictere patologice, aparute ca urmare a unor conditii care modifica una sau mai multe din etapele procesului de metabolizare a bilirubinei:


  • fie prin productie excesiva de bilirubina: hemoliza (distrugere eritrocitara) prin incompatibilitate feto-materna de grup ABO sau Rh, sferocitoza ereditara, deficiente enzimatice eritrocitare, hemoglobinopatii (talasemie, hemoglobine anormale), exces de vitamina K, policitemie (cordon ombilical pensat tarziu, transfuzie materno-fetala sau feto-fetala la gemeni), hematoame, infectii;


  • fie prin preluare, conjugare de secretie scazuta de catre ficat: sindrom Crigler-Najar, sindrom Gilbert, galactozemie, hepatita cu celule gigante (septicemie bacteriana, pielonefrita, hepatita cu virus B, toxoplasmoza, citomegalie, rubeola, herpes) etc.;


  • fie prin alterarea excretiei intestinale: atrezie biliara, atrezie sau stenoza intestinala, ileus meconial, boala Hirschprung, pancreas inelar, colangita, bride sau tumori care determina obstructie, chist de coledoc etc.;


  • alte cauze: tulburari innascute de metabolism, intoleranta ereditara la fructoza, hipotiroidia congenitala, hipopituitarismul, copii din mame diabetice, alimentatie parenterala totala, sindrom Dubin-Johnson, sindrom rotor, medicamente administrate mamei etc.


Diferentierea icterului fiziologic de un icter patologic are in vedere momentul aparitiei icterului (in primele 24 ore, dupa 3 zile sau mai tarziu), durata evolutiei, rata cresterii bilirubinei serice, tipul de bilirubina (conjugata sau neconjugata), aceste ultime aspecte fiind relevate prin determinarea serica a nivelurilor de bilirubina. Pot fi necesare in continuare si alte investigatii pentru a depista cauza unui icter patologic.

Prelungirea icterului nou-nascutului peste 3 saptamani, sugereaza un icter patologic si impune consult medical si investigatii paraclinice, in vederea depistarii si tratarii cauzelor acestuia.

Deoarece bilirubina neconjugata poate traversa bariera hemato-encefalica si poate determina leziuni neurologice la sugar, prelungirea icterului este un semn ce nu trebuie neglijat.

Cum se produce laptele matern

Anatomia sanului

Pentru a intelege mai bine procesul de alaptare trebuie sa cunosti mai intai anatomia sanului si modul in care este produs laptele matern. Sanul incepe sa se dezvolte inca din primele saptamani de gestatie dinainte de nastere.
Insa glanda mamara, glanda producatoare de lapte nu devine complet functionala decat in momentul lactatiei. Odata ce sanul femeii incepe sa se mareasca in timpul sarcinii, vom sti cu siguranta ca productia de lapte va incepe.

Sanul insusi este o glanda ce este alcatuita din mai multe parti:

  1. Tesut glandular
    # Tesut adipos
    # Sange
    # Limfa
    # Nervi

Testul adipos este cel direct implicat in marimea sanului, insa aceasta nu are nici un efect asupra cantitatii si calitatii laptelui produs.

Laptele este secretat de catre alveole, acestea fiind stimulate de catre hormoni, ce au ca efect contractia alveolelor si impingerea laptelui in ducte si apoi in ductele mai mari de lapte. In momentul in care gingia copilului preseaza pe areola si pe mamelon, ductele sunt comprimate, iar laptele tasneste in gura copilului. Tesutul mamelonului devine ferm odata cu stimularea, ceea ce-l face mai flexibil si mai usor de manevrat de catre copil. In imagine puteti observa faptul ca glanda mamara formeaza un lob, fiecare lob constand dintr-o singura ramura de alveole si ducte, ce se restrang si se deschid la nivelul unui orificiu al mamelonului. Fiecare san contine intre 7-10 lobi.

Rolul hormonilor

Hormonii prezinta un rol cheie in alaptare. Un nivel crescut de estrogen in timpul sarcinii stimuleaza cresterea ductelor, insa, dupa nastere nivelul acestuia scade si se mentine la nivel scazut in primele luni de alaptare. Un nivel ridicat de progesteron pe durata sarcinii va duce la dezvoltarea alveolelor, dar si a lobilor. Prolactina este un alt hormon al carui nivel este crescut pe perioada sarcinii si care stimuleaza dezvoltarea tesutului glandular, dar este crescut si in momentul stimularii mamelonului. In timp ce prolactina este eliberata de creier in sangele mamei, alveolele raspund producand lapte.

Oxitocina, este un alt hormon vital, ce stimuleaza ejectia laptelui din alveole pentru a ajunge in ducte si de asemenea stimuleaza contractia muschiului uterin in timpul si dupa nastere pentru a ajuta ca uterul sa revina la marimea sa initiala si pentru a inhiba orice sangerare ce poate surveni dupa nastere. Combinatia prolactina – oxitocina ar putea fi cauza pentru care dupa nastere, mama simte nevoia sa-si vada copilul.

Formarea laptelui

Din ce este alcatuit sanul?

Sanul este alcatuit din tesut glandular, grasos (bogat) si de legatura (conjunctiv). Tesutul glandular determina formarea laptelui matern si impreuna cu cel conjunctiv forma, marimea si duritatea mameloanelor de-a lungul celor 9 luni de sarcina si in perioada de alaptare.

Fiecare san cuprinde corpi glandulari, fiecare avand intre 15 si 20 de lobi glandulari, acestia facand legatura cu canalele prin care se scurge laptele in mamelon.

Formarea laptelui

In fiecare acid glandular se afla alveole (in numar cuprins intre 10 si 100), in ale caror celule secretorii are loc transformarea substantelor nutritive din sange in lapte. Acestea sunt acoperite de fibre musculare care se contracta, impingand laptele in canale sub actiunea oxytocinei (un hormon al glandei hipofize).

Pe durata sarcinii sanii se maresc si se ingreuneaza, ca urmare a cresterii in volum a tesuturilor grasoase, conjunctive si glandulare, iar datorita aportului suplimentar de sange venele sunt mai evidente.

Formarea laptelui este asigurata de prolactina (un alt hormon al glandei hipofize), care este secretata in sange in cantitati crescande.

Ingrijirea sanilor

Unii doctori recomanda masajul regulat al mameloanelor in ultima luna de sarcina, pentru a le ajuta sa devina mai ferme. Dupa nasterea copilului si dupa ce acesta incepe sa suga la san, nu este nevoie de o ingrijire speciala a mameloanelor si nici de utilizarea locala a unor unguente (multe dintre femeile care au alaptat la san prefera anumite unguente). Este insa de preferat ca mama sa se spele pe maini cu sapun inainte de a atinge mameloanele cu degetele pentru a le mulge sau pentru a le examina, deoarece sanii pot deveni sediul unor infectii propagate pe calea canalelor galactofore de la nivelul mameloanelor, iar sugarii pot face cu usurinta afte (margaritarel), o infectie micotica a cavitatii bucale. Spalatul pe maini nu este necesar inaintea alaptarii obisnuite la san.

Unele dintre mamele cu experienta sunt convinse ca cea mai eficienta metoda de a vindeca iritatiile mamelonare si de a mentine mameloanele sanatoase este de a le lasa sa se usuce la aer timp de 10-15 minute inainte de a inchide cupele sutienelor speciale pentru alaptare sau de a lasa aceste cupe deschise si intre supturi. Mameloanele vor ramane, de asemenea, mai uscate si mai sanatoase daca nu purtati sutiene captusite cu material impermeabil.

Orice preparat care provoaca deshidratarea si fisurarea mameloanelor, cum sunt sapunurile sau lotiunile pe baza de alcool, trebuie evitat.

Daca incepe sa apara o iritatie a mameloanelor, primele lucruri care trebuie verificate sunt modul in care copilul prinde sanul in gura si pozitia in care se face alaptarea. Trebuie crescuta frecventa supturilor pentru a favoriza golirea sanilor si pentru a evita ca sugarul sa devina prea flamand. Este folositoare si schimbarea pozitiei la alaptare, astfel incat presiunea exercitata de gingiile bebelusului sa se distribuie in alte zone ale areolei.


Test IDR

Testul cutanat la tuberculina (testul Mantoux) este metoda standard de a determina daca o persoana este sau nu infectata cu Mycobacterium tuberculosis. Administrarea tuberculinei si citirea rezultatului necesita o standardizare a procedurilor, antrenament, supraveghere si exersare, potrivit Societatii Romane de Pneumologie.

Cum se administreaza?


Testul IDR la PPD se realizeaza prin injectarea a 0,1 ml de derivat proteic purificat de tuberculina (PPD) pe fata interna a antebratului. Injectia trebuie facuta cu o seringa pentru tuberculina, cu taietura acului indreptata in sus. Testul IDR este o injectie intradermica. Atunci cand este realizata corect, injectia produce o mica ridicatura a pielii (o induratie) intre 6 si 10 mm diametru.

Cum se citeste testul IDR?

Testul cutanat trebuie citit intre 48 si 72 ore dupa administrare. Un pacient care nu vine in 72 ore va trebui replanificat pentru o alta testare. Reactia trebuie masurata in milimetri de induratie (o zona palpabila, ridicata, indurata sau umflatura). Persoana care citeste nu trebuie sa masoare eritemul (roseata). Diametrul induratiei trebuie masurat de-a latul antebratului (perpendicular pe axul lung).

Cum se interpreteaza testele cutanate la tuberculina?


Interpretarea testului cutanat depinde de doi factori:

• masurarea in milimetri a induratiei
• riscul persoanei testate de a fi infectata cu BK si de progresie a bolii daca este infectata
Clasificarea reactiilor cutanate la tuberculina

O induratie de 5 mm sau mai mult este considerata pozitiva la:


• persoanele infectate cu HIV
• un contact recent cu o persoana bolnava de TBC
• persoane cu modificari radiologice pulmonare de tip fibros ca rezultat al unei TBC anterioare
• pacienti transplantati
• persoane care sunt imunosupresate din alte cauze (ex.: cei care primesc echivalentul a mai putin 15mg/zi de prednison timp de o luna sau mai mult, cei care primesc tratament cu antagonisti de TNF-alfa)

O induratie de 10 mm sau mai mult este considerata pozitiva la:


• imigranti recent (mai putin de 5 ani) din tari cu prevalenta mare a TBC
• utilizatorii de droguri injectabile
• rezidenti si angajati ai institutiilor cu risc inalt
• personalul de laborator mycobacteriologic
• persoane cu conditii clinice care-i plaseaza la risc inalt
• copiii mai mici de 5 ani
• copiii si adolescentii expusi adultilor din categoriile cu risc inalt

O induratie de 15 mm sau mai mult este considerata pozitiva la orice persoana, inclusiv la cei fara un risc cunoscut de TBC. Oricum, programele de screening cutanat tintite ar trebui dirijate doar catre grupurile cu risc inalt.

Ce sunt reactiile fals-pozitive?


Unele persoane pot reactiona la testul cutanat chiar daca nu sunt infectate cu M. tuberculosis. Cauzele acestor reactii fals-pozitive pot include, fara a fi limitate la urmatoarele:

• infectia cu mycobacterii nontuberculoase
• vaccinarea BCG anterioara
• metoda incorecta de administrare a tuberculinei
• interpretare incorecta a reactiei
• fiola incorecta cu antigen folosita la testare

Ce sunt reactiile fals-negative?


Unele persoane pot sa nu reactioneze la testarea cutanata chiar daca sunt infectate cu M. tuberculosis. Cauzele acestor reactii fals-negative pot include, fara a se limita la urmatoarele:

• anergia cutanata (anergia este incapacitatea de a reactiona la testarea cutanata din cauza unui sistem imunitar slabit)
• infectie TBC recenta (intre 8-10 saptamani de la expunere)
• varsta foarte scazuta (mai putin de 6 luni)
• vaccinare recenta cu virus viu (ex.: rujeola si variola)
• forma deosebit de severa de TBC
• unele boli virale (ex.: rujeola si varicela)
• metoda incorecta de administrare a testului cutanat
• interpretare incorecta a reactiei

Cui i se poate face un test cutanat?


Cei mai multi oameni pot primi un astfel de test. IDR-ul este contraindicat numai in cazul persoanelor care au avut o reactie severa (ex.: necroza, vezicule, soc anafilactic sau ulceratii) la un test anterior. Nu este contraindicat in cazul nici unei alte persoane, inclusiv copii, femei insarcinate, persoane infectate cu HIV sau cele vaccinate cu BCG.

Cat de des poate fi repetat testul cutanat?


In general nu exista nici un risc asociat repetarii testului la tuberculina. Daca o persoana nu revine in 48-72 ore pentru citirea testului, se poate face un nou test cat de repede. Nu exista contraindicatii ale repetarii IDR-ului, in afara cazului in care a existat o reactie severa anterior.

Ce este o reactie amplificata ("booster")?


La anumite persoane infectate cu M. tuberculosis abilitatea de a reactiona la tuberculina poate scadea in timp. Atunci cand li se face un IDR la cativa ani de la infectie, aceste persoane pot avea o reactie fals-negativa. Oricum, testul cutanat poate stimula sistemul imunitar, determinand o reactie pozitiva sau amplificata (efect "booster") la o testare ulterioara. Efectuarea unei a doua testari dupa o prima reactie negativa este denumita testare in doi timpi.

De ce se efectueaza testarea in doi timpi?


Testarea in doi timpi este necesara pentru testarea cutanat initiala a adultilor care urmeaza a fi retestati periodic, precum angajatii din sistemul sanitar sau persoanele institutionalizate. Aceasta abordare in doi timpi poate reduce probabilitatea ca o reactie "booster" la o testare ulterioara sa fie gresit interpretata ca infectie recenta.

Testele cutanate pot fi administrate persoanelor carora li se administreaza vaccinuri?


Vaccinarea cu virusuri vii poate interfera cu reactia cutanata. In cazul persoanelor programate pentru testare cutanata testarea se face astfel:

• fie in aceeasi zi cu vaccinarea cu virusuri vii sau dupa 4-6 saptamani de la administrarea acestora
• dupa cel putin o luna de la vaccinarea impotriva variolei.

Vaccinul antihepatic B la nou-nascuti

Vaccinul antihepatic B este un vaccin inclus in programul national de imunizari si este administrat nou-nascutilor in maternitate, dupa nastere. Vaccinul antihepatic B are drept scop imunizarea bebelusului impotriva infectiilor cauzate de virusul hepatitei B.

In Romania exista un program national de vaccinari obligatorii. Pe langa acestea se poate face imunizarea ocazionala in anumite situatii epidemiologice (cum ar fi epidemiile de gripa, de hepatita A) sau vaccinarea antirabica in cazul muscaturilor de caine.

Virusul hepatitei B

Vaccinul are drept scop imunizarea impotriva infectiilor cauzate de virusul hepatitei B atat inaintea expunerii cat si dupa expunerea la virusul hepatitic B. Hepatita virala B este o boala severa, cauzata de infectia cu virusul hepatitic B. Aceasta infectie poate determina formarea de tesut cicatriceal in ficat, disfunctie hepatica, ciroza hepatica, cancer hepatic (hepatocarcinom) si chiar decesul.

Virusul hepatitei B se gaseste in sangele infectat sau alte lichide infectate ale organismului uman, ca de exemplu sperma sau secretiile vaginale; astfel transmiterea se poate face pe cale percutana (prin transfuzii sangvine cu sange infectat, prin utilizarea seringilor si acelor contaminate, manevre sangerande la stomatologie, manichiura, pedichiura, piercing etc.), pe cale sexuala (contact sexual neprotejat cu o persoana purtatoare a AgHBs) si perinatala (de la mama infectata la nou-nascut).

Din nefericire, mamele pot transmite infectia fatului in momentul nasterii. Nu se cunoaste in totalitate modul de transmitere al virusului hepatitic B la nou-nascut: pana acum exista dovezi ca majoritatea infectarilor perinatale s-au produs in momentul nasterii, dar exista si unele dovezi care sustin ca s-ar putea transmite si in timpul sarcinii (fara a se cunoaste suficient acest mod de transmitere).

Multi dintre copiii infectati cu virus hepatic B vor avea afectare hepatica pe termen lung. In prezent, toti nou-nascutii sunt vaccinati antihepatitic B la nastere si apoi in timpul primului an de viata, majoritatea necontactand virusul. Din pacate, acest lucru este greu de realizat in tarile subdezvoltate.

Dr. Ciprian Pop-Began este de parere ca "Imunizarea impotriva hepatitei B reduce pe termen lung nu numai incidenta bolii, dar si complicatiile sale cronice, nefiind specificate riscuri privind administrarea acestui tip de produs la femeile care alapteaza."

Vaccinul antihepatic B – inclus in schema nationala de vaccinare

Vaccinarea antihepatitica B a fost introdus in programul national de imunizari obligatorii la copii, fiind vaccinati toti copiii in primele zile de nastere, inca din maternitate.

Vaccinarea incepe imediat dupa nastere, in primele 12 ore, urmatoarele doze se administreaza la 2 si 6 luni, concomitent cu DTP si VPOT. In prezent, pe plan national se utilizeaza un vaccin tetravalent DTP-Hep B, care inlocuieste cele doua vaccinuri administrate la 2 si 6 luni.

Doza pediatrica (pentru nou-nascuti si copiii sub 15 ani) a vaccinului antihepatic B este de 0,5 ml, continand 10μg de HBs Ag.

Efecte secundare si contraindicatii


Efectele secundare sunt putine si tranzitorii: subfebrilitate, dureri abdominale, cefalee, astenie, ameteala, eruptii cutanate, reactii locale usoare.

Contraindicatiile se refera la reactiile anafilactice la drojdia de bere sau alti constituenti ai vaccinului si la boli febrile acute moderate sau severe.

Vaccinul BCG pentru nou-nascuti

Vaccinul BCG (vaccin antituberculos) se face obligatoriu tuturor nou-nascutilor, la noi in tara, fiind inclus in programul national de vaccinari. Vaccinul B.C.G (sigla bacilului lui Calmette si Guerin, inventatorii vaccinului) a fost fabricat plecand de la o cultura de bacili Mycobacterulm tuberculosis bovis, de aceea intra in categoria de "vaccin viu atenuat".

Vaccinul B.C.G permite obtinerea unei imunitati durabile fata de tuberculoza. El mai este utilizat si ca imunostimulant in anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie).
Vaccinul BCG – scurta istorie

Istoria vaccinului antituberculos incepe cu anul 1908, cand Albert Calmette si veterinarul Camille Guérin incep sa lucreze la obtinerea lui, pornind de la un tip de Mycobacterium bovis patogen izolat dintr-o leziune de mastita tuberculoasa a unei vaci. Prin reinjectari la fiecare 3 saptamani, timp de 13 ani pe animale, ei au descoperit ca bacilul isi pierdea virulenta, pastrandu-si insa capacitatea imunogena.

Vaccinul antituberculos cu bacil tuberculos bovin atenuat a inceput sa fie folosit pe oameni in anul 1921, sub denumirea de vaccin BCG (prescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil Calmette-Guerin). Folosirea lui incepe sa se practice rapid pe scara larga.

Din pacate, in 1930 se produce un accident teribil la Lübeck, unde 25% din cei 251 de copii vaccinati mor de tuberculoza. Se pare ca ei au fost vaccinati cu un lot de vaccin BCG contaminat accidental in laborator cu bacili tubesculosi virulenti.

Accidentul este urmat de procesul lui Calmette, in care vaccinul BCG a fost incriminat drept cauza a deceselor copiilor. Eroarea a fost eventual descoperita, iar vaccinul BCG a fost reabilitat.

Profilaxia primara a tuberculozei prin vaccinarea BCG


Profilaxia primara a tuberculozei (TBC) se face prin vaccinare cu bacilul Calmette Guerin (BCG), Mycobacterium bovis viu, atenuat.

Vaccinul nu este obligatoriu in toate tarile lumii (de exemplu, in SUA nu se mai foloseste vaccinarea BCG de rutina, pentru ca numarul cazurilor de tuberculoza a scazut drastic).

Din cauza controverselor in care a fost implicat vaccinul BCG si a efectelor secundare ale acestuia, s-a incercat producerea unui nou vaccin impotriva tuberculozei, folosind ADN recombinat (fragmente foarte apropiate de ADN-ul nativ sau chiar micobacterii atenuate). Din pacate, la testarea pe modelele animale, rezultatele obtinute s-au dovedit inferioare celor obtinute cu vaccinul BCG.

Administrare vaccinului BCG


Vaccinarea BCG este inclusa la noi in tara printre vaccinurile obligatorii, potrivit programului national se imunizare. Vaccinul BCG se administreaza in doza unica, intradermic, in regiunea deltoidiana, nou-nascutilor cu greutatea la nastere mai mare de 2,5 kilograme, intre varsta de 2-7 zile si 2 luni, daca se poate chiar in maternitate. In clasa a VIII-a (la varsta de 13-14 ani) se poate administra o noua doza de vaccin BCG, daca rezultatul testarii IDR la tuberculina este negativ (sub 9 mm).

Vaccinul nu provoaca decat usoare reactii locale (mica pustula cicatriceala). Acestea evolueaza in mod exceptional intr-o ulceratie sau cu diseminarea leziunii. Bolile de piele si starile de imunodepresie constituie contraindicatii ale acestei vaccinari.

Incidente fiziologice

Scaderea in greutate

Scaderea in greutate a copilului (in medie cu 6 % din greutatea initiala a sugarului, dar putand varia intre 3 % si 10 %) are loc intre prima si a cincea zi de viata.

Ea poate fi determinata de:
a. greutatea initiala a copilului (cei care au o greutate mai mare vor slabi mai mult);
b. momentul in care incepe alaptarea, instalarea secretiei lactate a mamei, starea de sanatate a copilului (cei bolnavi pierd mai mult in greutate);
c. ingrijirile ce li se acorda in primele zile de viata (temperatura mediului inconjurator, cantitatea de lichid administrat, respectarea repausului nou-nascutului).

Scaderea in greutate este un fenomen firesc, insa atunci cand bebelusul nu recupereaza pana la varsta de 2 saptamani este un semnal de alarma; copilul este bolnav sau subnutrit.

Icterul fiziologic

Icterul fiziologic reprezinta o ingalbenire a pielii si a mucoaselor intre a 2-a si a 4-a zi de viata, ingalbenire ce devine mai accentuata in urmatoarele zile, dar dispare de la sine intre 1 si 3 saptamani. Este mai intens in zona toracelui si a fetei, coloratia galbena mai pronuntata determinand somnolenta si lentoare la bebelus.

Desi este un fenomen intalnit la 85 % dintre bebelusi, in cazul in care icterul apare din prima zi, este intens si progreseaza rapid, trebuie anuntat de urgenta medicul, deoarece acesta este determinat de o boala grava. De asemenea, daca persista mai mult de 3 saptamani, este semnul unei stari patologice (boli de sange, de ficat).

Criza genitala

Criza genitala consta in modificari ale glandelor mamare si ale organelor genitale la bebelus. Aceste modificari sunt determinate de trecerea unor hormoni materni in organismul fetal.

a. Glandele mamare: la aproximativ 40 % dintre nou-nascutii de ambele sexe, acestea se maresc intre primele 3 si 4 zile dupa nastere si ating nivelul cel mai inalt la sfarsitul primei saptamani, putandu-se mentine de la cateva zile la cateva saptamani sau luni. Ating uneori 3 sau 4 cm in diametru, se intaresc si elimina la apasare un lichid laptos asemanator colostrului. Mameloanele se ingrijesc in conditii de sterilitate, riscand o infectie in caz contrar sau in cazul stoarcerii glandei mamare.

b. Sangerari, eliminarea unor secretii vaginale alcatuite din celule epiteliale, mucus si eritrocite ("vulvovaginita descuamativa") sau a micilor sangerari. Cauza este aceeasi ca si in cazul glandelor mamare. Este suficienta toaleta zilnica a regiunii vulvare cu apa fiarta si racita, aplicata cu comprese sterile.

c. Marirea testiculelor: pe langa aceasta, la baieti poate aparea chiar un inceput de spermatogeneza.

Copilul nascut prematur

Un prematur este un copil nascut inainte de saptamana 37 de gestatie, cu o greutate de obicei sub 2500 g. Cu cat greutatea la nastere si varsta gestationala sunt mai mici cu atat riscul aparitiei complicatiilor este mai mare si prognosticul este mai sever.

Aceasta deoarece organele sunt imature si functiile acestora sunt deficitare (si in special functia respiratorie si cea cerebrala), ceea ce face foarte dificila adaptarea acestor copii la viata extrauterina.

Astfel, complicatiile prematuritatii se pot clasifica in:

  1. complicatii precoce: sindromul de detresa respiratorie, apnee recidivanta (oprirea respiratiei pentru mai mult de 20 de secunde), hemoragie peri si intraventriculara (hemoragie cerebrala), hemoragie pulmonara, infectii, icter
    # sechele tardive: hipotrofie, anemie, rahitism, oculare (miopie, strabism), auditive (hipoacuzie, surditate), neurologice (paralizie, diplegie, epilepsie), si tulburari psihice.

Ingrijirea acestor sugari presupune masuri intensive: imediat dupa nastere trebuie corectate toate deficientele hidroelectrolitice si trebuie monitorizate functiile vitale.

In unele cazuri prematurii pot prezenta anemii severe, care pun in pericol viata acestora daca nu se instituie transfuzii sangvine. Nu exista o varsta potrivita la care se instituie transfuziile: transfuzia de sange este o masura care se instituie in cazul in care anemia este atat de severa incat pericliteaza viata pacientului.

Riscurile unei transfuzii de sange sunt legate de riscurile unei transfuzii accidentale de sange incompatibil (se intampla foarte rar) si de riscul transmiterii unor infectii, care de asemenea, este eliminat actual prin verificarea sangelui.

Hemoragia intracerebrala (comotia) nu este rezultatul transfuziei sangvine: este o complicatie frecventa care apare la prematurii foarte mici (sub 1000g); chiar daca acesti sugari pot fi "aparent sanatosi", organele lor sunt imature, vasele sangvine sunt fragile putandu-se produce hemoragii la diverse nivele, sistemul imunitar este de asemenea imatur ceea ce-i predispune la infectii severe si toate acestea contribuie la evolutia imprevizibila a prematurilor.

Ingrijirea bontului ombilical

Ingrijirea bontului ombilical (buricul sau omibilicul) nou-nascutului este unul dintre cei mai importanti factori in sanatatea sa.

Din momentul cand micutului i se taie cordonul ombilical, adica la 1 - 2 minute dupa nastere, incepe perioada de nou-nascut, care dureaza 28 de zile.

Anomaliile de lungime, nodurile, hematoamele, herniile, hemoragiile si infectiile cordonului ombilical (omfalite, tetanos) prin frecventa si gravitatea lor, justifica faptul ca acest aspect are nevoie de toata atentia ta. Atentie atunci cand schimbi scutecele: nu este indicat sa acoperi bontul ombilical al nou-nascutului cu scutecul. In acest sens poti sa procuri scutece speciale care au o taietura in acea zona.

Ce se intampla cu bontul ombilical dupa nastere


Pentru a evita hemoragia, medicii pun imediat dupa taierea cordonului ombilical o clema metalica sau de plastic, iar tesutul conjunctiv si membrana amniotica se deshidrateaza, se usuca. Apoi apare santul de eliminare, sectionarea vaselor si a tesutului din jur, urmate de caderea bontului ombilical, la 5 - 10 zile de la nastere.

Cicatrizarea suprafetei ombilicale, urmata de infundarea acestei zone, se face dinspre margini spre centru in decursul a 3 - 4 saptamani de la nastere. La prematuri, la nou-nascutii cu sindroame hemoragice sau infectii, caderea cordonului ombilical si cicatrizarea ranii ombilicale este intarziata.

Buricul nou-nascutului are nevoie de multa atentie


Cum ingrijim bontul ombilical:

• Tamponarea ranii se face de mai multe ori pe zi, cel mai indicat dimineata si seara. Fa astfel incat sa ai totul la indemana.

• Procedurile de igienizare se fac pe masa de infasat. Pe langa scutece, servetele si betigase cu vata, ai nevoie si de flacoanele cu apa oxigenata si solutie antiseptica.

Bontul ombilical este acoperit de o crusta cu urme de sange catva timp dupa iesirea din maternitate. De obicei, crusta de pe plaga ombilicala cade de la sine cam in a 12-14-a zi dupa nastere. Uneori, aceasta intarzie pana spre sfarsitul celei de-a 3-a saptamani de viata, caz in care, dupa indepartarea crustei de pe rana, apar scurgeri cu sange.

Tamponeaza mai intai rana cu apa oxigenata, folosind un tampon de vata sterila infasurat pe un betisor subtire, si imediat dupa aceea apa oxigenata si sangele intra in reactie, formand o pelicula. Indeparteaz-o cu grija prin acelasi procedeu.

Chiar daca sangele nu se incheaga, plaga ombilicala trebuie neaparat uscata cu un tampon de tifon. Dupa aceea tamponeaza rana cu un preparat antiseptic care s-o usuce - alcool alb sau spirt medicinal, ba chiar cu o solutie slaba de hipermanganat de potasiu. Surplusul de lichid va fi si el indepartat cu un tampon steril. Daca buricul este uscat si acoperit de o crusta cu urme de sange nu o indeparta, altfel cicatrizarea definitiva a ranii va dura foarte mult.

Pentru a nu avea probleme dupa iesirea din maternitate, nu uita ceea ce ai invatat de la personalul medical: infasatul, imbaierea si ingrijirea zilnica a bebelusului.

Ce complicatii ale bontului ombilical pot aparea


Afectiunile inflamatorii (purulente) locale sunt de neevitat, iar cel mai adesea este vorba de omfalita, infectarea ombilicului, ceea ce se intampla in special atunci cand buricul este tot timpul umed.

La nivelul ranii isi face aparitia o scurgere purulenta sau un lichid seros, o infiltratie solidificata, inrosirea zonei din jurul ombilicului. Intr-o asemenea situatie, cicatrizarea se face foarte lent, fiind de dorit ca nou-nascutul sa se afle in permanenta sub observatie medicala.

Tratamentul consta de obicei din aplicatii locale, tamponari cu solutii antiseptice (hipermanganat de potasiu, apa oxigenata, solutie de acid boric).

Uneori, anomaliile congenitale de dezvoltare conduc la formarea in cordonul ombilical a unei fistule, care poate fi sau nu plina. Dupa ce bontul ombilical va fi cazut, se remarca un orificiu din care se elimina o secretie de culoare rosiatica.

Suspiciunea de fistula congenitala apare atunci cand plaga ombilicala intarzie sa se cicatrizeze si supureaza tot timpul. Intr-o asemenea situatie se impune consultarea de urgenta a copilului de catre un medic chirurg, de cele mai multe ori impunandu-se o interventie chirurgicala, asadar si spitalizarea.

Ce este hernia ombilicala?


Adesea, nou-nascutii se confrunta si cu o problema precum a hernia ombilicala, cauzata de inchiderea inelului ombilical. Aceasta se manifesta in intervalul primelor 6 luni de la nastere. Daca se intampla ca atunci cand copilul doar tipa putin si imediat in regiunea cordonului ombilical si-au si facut aparitia niste umflaturi ovale sau rotunde, se impune sa mergi imediat la un chirurg pediatru.

Foarte eficient se poate dovedi si un masaj care sa contribuie la tonifierea musculaturii cavitatii abdominale, precum si a diverselor ligamente. De obicei, daca diametrul defectului de perete este egal sau mai mic de 1 cm, se vindeca spontan in cateva luni.

Buricul bebelusului, o grija aparte

Noul locuitor al planetei si-a anuntat aparitia pe lume printr-un strigat puternic! Acum are nevoie doar de atentia si de mangaierile tale, precum si de o buna ingrijire.

De-abia ce si-a facut aparitia pe lume si bebelusul intra intr-o perioada foarte importanta din viata lui. Deocamdata, este precum un fruct necopt inca. Unele sisteme si functii ale organismului sau mai au nevoie de ceva timp pentru a ajunge la o deplina maturizare.

Perioada de nou-nascut incepe chiar din momentul cand micutului i se taie cordonul ombilical, adica la 1 - 2 minute dupa nastere si dureaza 28 de zile.

Cu alte cuvinte, totul incepe de la buric, asupra caruia isi fixeaza atentia atat medicii, cat si mama. Oare nu cumva de aici si expresia "buricul pamantului"?

Cordonul ombilical este o formatiune complexa care leaga fatul de mama. Acesta i-a unit timp de 9 luni, deci si-a indeplinit misiunea. Pentru a evita scurgerile abundente de sange, in locul respectiv, medicii de la maternitate i-au pus o clema metalica sau din material plastic.

Tesutul conjunctiv si membrana amniotica se deshidrateaza, se usuca, apare santul de eliminare, sectionarea vaselor si a tesutului din jur, urmate de caderea bontului ombilical, la 5 - 10 zile de la nastere.

Cicatrizarea suprafetei ombilicale, urmata de infundarea acestei zone, se face de la periferie spre centru, prin retractia vaselor ombilicale fibrozate, in decursul a 3 - 4 saptamani de la nastere.

La prematuri, la nou-nascutii cu sindroame hemoragice, in infectii, caderea cordonului ombilical si cicatrizarea plagii ombilicale este intarziata. Culoarea galben-verzuie a cordonului ombilical imediat dupa nastere, cu aspect de "tulpina vesteda", tradeaza o suferinta fetala accentuata.

Anomaliile de lungime, nodurile, hematoamele, herniile, hemoragiile si infectiile cordonului ombilical (omfalite, tetanos) prin frecventa si gravitatea lor, justifica atentia ce trebuie acordata acestei patologii.

Pentru a nu avea probleme dupa iesirea din maternitate, nu uitati ceea ce ati invatat de la personalul medical: alaptarea, infasatul, imbaierea si ingrijirea zilnica a bebelusului.

Dezvoltarea psihomotorie si somnul bebelusului la 2 luni

Dezvoltarea psihomotorie a bebelusului de 2 luni

Dezvoltarea psihica si motorie a bebelusului in luna a doua se manifesta prin faptul ca sugarul incepe sa aiba mai mult control asupra muschilor sai, iar miscarile devin mai coordonate. Progresele se fac totdeauna de la muschii capului spre cei ai extremitatilor. Culcat pe spate, sugarul are inca tendinta de a sta indoit, cu membrele superioare si, mai ales, cu cele inferioare in flexie.

Cu fiecare saptamana bebelusul incepe sa stea tot mai mult intins. Pedaleaza cand cu un picior, cand cu celalalt, rareori concomitent cu amandoua. La inceputul lunii a doua, sugarul sta culcat pe spate intr-o pozitie asimetrica: bratul si gamba de o parte intinse, iar cele de partea cealalta flectate. Capul are si el tendinta sa stea inclinat de partea membrelor intinse.

Spre sfarsitul lunii a doua si inceputul celei de a treia sugarul culcat pe spate sta intr-o pozitie simetrica si incepe sa pedaleze concomitent cu ambele picioare. Asezat pe burta, sugarul sta cu toracele intins, cu capul ridicat nu prea sus. Umerii sunt inca trasi inapoi. Bratele sunt intinse, dar nu in mod stabil, sprijinul facandu-se pe antebrate.

Se mentine flexiunea soldului si aceasta face ca sezutul sa fie intr-o pozitie usor ridicata. Picioarele sunt departate si inclinate in afara fata de sold.

Pana la inceputul celei de a doua luni, sugarul sta aproape tot timpul cu pumnii strans inchisi. Daca introduceti un deget in mana sugarului, el strange si mai tare pumnul. Foarte incet, in tot cursul lunii a doua, degetele sugarului se desfac si, spre inceputul celei de a treia luni, degetele sunt adesea desfacute.

Sustinut de axile (subsuoara) sugarul tine capul si paseste automat, sprijinit adesea pe varful picioarelor sau pe toata talpa, cu miscari de amplitudine mare.

Fata sugarului incepe sa devina mai expresiva, reactioneaza diferit in functie de cum i se vorbeste. El capata treptat controlul asupra muschilor fetei, a celor motori ai globilor oculari si ai cefei.

Datorita controlului nervos redus asupra muschilor fetei si ochilor, privirea sugarului de o luna nu "prinde" un obiect decat daca el este situat pe linia medie vizuala si la o distanta de 20-30 cm. Spre varsta de 3 luni el va putea urmari obiectele situate in tot campul vizual. Acest progres este important, permitand sugarului sa-si imbogateasca experienta si, in primul rand, sa-si cunoasca mama. Sugarul mic priveste mai "atent" o figura umana decat un obiect colorat.
Somnul bebelusului de 2 luni

In cursul celei de a doua luni de viata, somnul si veghea se modifica. Somnul ocupa inca 17-18 ore dintr-o zi. Este mai adanc, dar si mai variabil. In timpul noptii, fazele de somn au tendinta de a se suda: sugarul doarme 5-6 ore fara intrerupere si renunta la o masa de peste noapte, uneori la ambele, in decurs de 2-3 saptamani.

La aceasta varsta trebuie facut mai mult pentru educatia somnului. Vocile obisnuite nu-1 deranjeaza pe sugar. Pentru ca somnul de pranz al sugarului sa fie mai adanc este recomandat sa reduci lumina in camera. Perdelele sau chiar draperiile la geamuri vor fi de folos. In timpul noptii este recomandat sa stingi lumina in camera unde doarme sugarul. Nici un copil nu se naste cu teama de intuneric. In primele luni sugarul adoarme repede. Mai tarziu sta catva timp treaz, "vorbeste" singur si priveste in jur.

Starea de veghe devine mai neta, sugarul este mai activ, privirea mai vie. Chiar de la inceputul lunii a doua sugarul are doua sau trei perioade de veghe mai nete: una dimineata, una dupa-amiaza si una seara. Este bine ca in aceste perioade sa planifici baia, plimbarea sau alimentarea. Vorbeste cu bebelusul tau si canta-i intotdeauna atunci cand este treaz.

Dezvoltarea psihomotorie

Dezvoltarea psihomotorie


Parintii trebuie sa fie foarte atenti la pozitia pe care o are sugarul ca sa evite anumite complicatii. Sugarul poate sta culcat pe spate in pozitie simetrica, insa are tendinta de a se intoarce pe ambele parti si atunci apare pericolul de a cadea de pe masa de infasat sau de pe alte suprafete fara margini inalte.

Capul micutului poate sta pe linia mediana, dar el si-l intoarce frecvent, pozitionandu-se asimetric, ceea ce poate dauna dezvoltarii corecte a trunchiului. Mainile, spre sfarsitul lunii a treia, pot fi aduse pe linia mediana.

Membrele superioare sunt primele parti ale corpului pe care bebelusul descopera ca le are si, treptat, incepe sa-si dezvolte motricitatea; pe la sfarsitul lunii a treia el incepe sa-si deschida pumnul, sa-si miste degetele, sa si le inchida si deschida, iar daca i se pune in mana o jucarioara colorata el o apuca si o tine strans cateva minute.

Acesta este inceputul coordonarii intre simtul tactil si vaz, caci are tendinta de a cuprinde obiectul cu ochii si de a lw aduce la gurita. Membrele inferioare se gasesc in rotatie externa, indoite usor si indepartate. In timpul somnului, sugarul da din picioare, fiind culcat pe burta (decubit ventral).

Daca micutul este ridicat de maini, el poate sa-si ridice capul, insa acesta mai penduleaza din cand in cand dintr-o parte in alta. Nu este un motiv de ingrijorare. Insa dupa ce bebelusul a fost bine ridicat, capul lui nu mai cade inainte sau inapoi. In cazul in care il ridici pe bebe de subsuoara, el se va sprijini pe picioare pentru scurt timp, trunchiul lui fiind in extensie si cu flexie in articulatia soldului. Astfel, capul este bine controlat si se pozitioneaza bine in spatiu.

Motricitatea fina si apucarea


Din momentul in care micutul isi vede mainile, el le ridica desupra capului si nu mai introduce toata mana in gura, ci doar un deget. El poate deja sa apuce degetul mamei sau orice obiect din campul sau vizual. Apucarea lui este inca palmara sau simiana si mai mult cu degetele mici. Jucaria pe care o primeste este tinuta strans si muscata, iar din cand in cand cade neintentionat. Nu poate sa-i dea drumul voluntar.

Supraveghere si ingrijiri


Prezenta tatalui trebuie sa se faca simtita in mod treptat in viata sugarului. Respectand somnul si linistea sugarului, tatal va sta mai mult langa sugar, va invata sa-l tina in brate, va incerca sa-l cunoasca; plimbarea de seara cu caruciorul este bine sa fie facuta de tata. Fa-l pe tatic sa participe la baia zilnica.

Ce fac daca sugarul se dezvolta mai incet decat ar fi normal?


Daca iti faci probleme de acest fel este recomandat un consult medical. Nu trebuie sa uiti insa, ca fiecare sugar se dezvolta diferit. La scurt timp dupa nastere, sugarul devine o mica personalitate, diferita de toti ceilalti sugari. Si toata viata va fi astfel. Dupa cum am mai spus, copilul "normal" sau "mediu" (sablon) nu exista in realitate.

Abaterile de la mediu sunt de fapt regula, si nu exceptia. Unii sugari se dezvolta mai rapid si altii mai incet. Prematurii si sugarii bolnaviciosi se dezvolta mai incet. De asemenea, dezvoltarea are loc in functie de factorul ereditar, precum si de modul cum stie familia sa se ocupe de copil.

Parintii nu trebuie sa devina nerabdatori daca sugarul nu a realizat una sau alta din treptele de dezvoltare expuse. Fiecare copil are propriile sale "performante" si "schema sa personala" de dezvoltare.

Familia are datoria sa-l stimuleze cu dragoste si rabdare, fara a tinde sa obtina cu forta ce considera a fi normal. Cu numeroase incercari, unele esecuri si mici succese se ajunge sa se inregistreze trepte noi de dezvoltare. Medicul pediatru care a urmarit sugarul de la nastere este cel mai in masura sa se pronunte in aceste probleme.

Dezvoltarea psihomotorie 2

Dezvoltarea motorie continua sa progreseze de la cap spre extremitati. Acum sugarul isi tine capul, si chiar il intoarce de la dreapta la stanga. El se tine singur, cand este purtat in brate. La sfarsitul lunii a patra poate sta in sezut - usor sprijinit de un umar - pentru o durata scurta de timp, dar cu o curbura a spatelui, ca o cocoasa, care impresioneaza pe unele mame.

Sugarul poate sta pe spate in pozitie simetrica, bine destins. Participa la manevra de ridicare. Se prinde cu destula siguranta de mainile tale si participa la ridicarea pe sezut, tinand capul aproape vertical. Tine capul pe linia mediana, dar se intoarce preferential spre una din parti; sugarul isi poate schimba pozitia cu usurinta.

Mainile sunt aduse pe linia mediana si le urmareste cu privirea. Degetele de la maini sunt deschise. Membrele inferioare sunt in rotatie externa, inclinate in afara; pedaleaza alternant; genunchii sunt inca in flexie, dar din cand in cand ii tine si intinsi.

Picioarele sunt indoite din articulatia gleznei, care are o buna mobilitate. Asezat pe burta, sugarul se sprijina cu siguranta pe antebrate, fixate in fata, inalta capul fara efort si priveste inainte sau lateral. Intinderea trunchiului si a soldului este mai avansata. Schiteaza miscari de tarare, iar picioarele se misca mult, pedaland.

Sugarul devine atent la zgomote, incepe sa le deosebeasca si isi manifesta preferinta pentru unele din ele: cantece, muzica, vocea mamei. Sugarul poate fixa bine cu privirea obiecte si le urmareste dincolo de linia mediana miscand si capul.

Miscarile globilor oculari sunt coordonate; se mai uita uneori crucis. Daca mama plimba un obiect lucios la o distanta de 20-30cm sugarul il urmareste cu privirea in toate directiile: la dreapta, la stanga, in sus si in jos. Examinarea se face cu sugarul culcat pe spate. Cu buzele si cu limba el cerceteaza alcatuirea obiectelor.

Ganguritul devine din ce in ce mai expresiv si mai variat, dupa sentimentele pe care le exprima. Sugarul se joaca cu sunetele, zambeste cand i se vorbeste, gangureste, chiuie spontan. Se intoarce spre sursa de zgomote, devine linistit si atent. El incearca sa obtina ce vrea prin plans. Modularea vocii este de acum bine diferentiata.

Personalitatea sugarului se dezvolta: el o recunoaste bine pe mama. Daca i se vorbeste si este mangaiat, sugarul isi exprima bucuria mai mult decat prin zambet. Scoate sunete care seamana cu rasul. Priveste, urmareste si fixeaza fetele celor care-l privesc. Se manifesta mai rapid si mai "dirijat" la prezenta mamei.

Urmarind cum ii pregateste masa, isi va manifesta bucuria sau nerabdarea, deoarece stie ce inseamna aceste pregatiri. Poate fi linistit prin vorbit, mangaieri, mai ales prin luat in brate. Rade prietenos si nu face deosebire intre persoanele straine si rude. Rade zgomotos cand este gadilat.

Supraveghere si ingrijiri


Prezenta tatalui trebuie sa se faca simtita in mod treptat in viata sugarului. Tatal va sta mai mult langa sugar, va invata sa-l tina in brate, va incerca sa-l cunoasca. Plimbarea de seara cu caruciorul este bine sa fie facuta de tata, si poate participa la baia zilnica.

La scurt timp dupa nastere, sugarul devine o mica personalitate, diferita de toti ceilalti sugari. Unii sugari se dezvolta mai rapid, iar altii mai incet (prematurii si sugarii bolnaviciosi). Dezvoltarea este in functie de factorul ereditar si de modul in care familia se ocupa de copil. Fiecare copil are propriile sale "performante" si "schema sa personala" de dezvoltare. Familia are datoria sa-l stimuleze cu dragoste si rabdare, fara a tinde sa obtina cu forta ce considera a fi normal.

Somnul de noapte este acum mai adanc si fara intrerupere. In timpul zilei sugarul are inca patru perioade de somn: doua dimineata si doua dupa-amiaza. Perioadele de veghe sunt mai lungi si mai active.

Dupa varsta de 3-4 luni, cand sugarul incepe sa pedaleze, se schimba tehnica de infasat. Pe de o parte, nu mai este necesar ca sugarul sa fie imbracat prea gros, deoarece corpul lui, perfectionandu-si treptat capacitatea de termoreglare, nu mai este amenintat atat de mult de racire; pe de alta parte, scutecele incep sa-l incomodeze: sugarul are nevoie de libertate in miscari.

Cea mai convenabila formula in acest moment este mentinerea scutecelor de unica folosinta si imbracarea cu pantalonasi sau salopeta.

Cresterea in greutate si lungime


Este bine sa-l cantaresti pe bebe in continuare saptamanal. Cresterea incepe sa incetineasca: media saptamanala este de 140-175g, respectiv 600-750g pe luna. Nu uita ca progresele greutatii sunt foarte diferite de la un sugar la celalalt. Cresterea in lungime este de 2 pana la 3cm (mai rar).

Alimentatia, ratiile zilnice si diversificarea


Daca sugarul este alimentat exclusiv la san, nu se produc schimbari semnificative in aceasta perioada. Ratia alimentara in 24 de ore ramane aceeasi in ceea ce priveste nevoia de lichide (circa 150ml/kg corp).

Daca sugarul este alimentat artificial este bine sa nu se schimbe produsul de lapte cu care s-a inceput. Alimentatia cu lapte de vaca diluat si imbogatit cu zahar, se poate face din luna a 4-a, fara incidente majore. Este mult mai putin costisitoare, dar sunt obligatorii o curatenie perfecta si o corectitudine riguroasa in pregatirea dilutiilor si a folosirii adaosurilor.

Se va folosi numai lapte pasteurizat integral (3,5 g la 100 ml lapte). Daca, la nevoie, se va folosi lapte degresat (1,8%), laptele nu mai trebuie diluat. Laptele procurat direct de la tarani este integral (3,5% grasimi); acesta trebuie fiert imediat, racit brusc si pastrat la frigider. Se prepara astfel: 2 parti lapte integral (3,5% grasimi), o parte apa, 4g (o lingurita rasa) zahar.

Prin diversificare se intelege introducerea in hrana sugarului, pe langa lapte (matern sau alt lapte), a altor nutrimente (fructe, zarzavaturi, carne etc.). Cu varsta, sugarul are nevoie si de vitamine, saruri minerale si substante de balast ("fibre" sau celuloza). Ultimele au rolul, printre altele, de a regla functiile tubului digestiv si de a stimula treptat sugarul sa mestece.

In primele luni de viata, organismul sugarului este capabil sa se hraneasca numai cu lapte, sistemul sau digestiv nu este inca pregatit pentru a primi si digera alte alimente. Abia in a doua jumatate a primului an de viata functiile aparatului digestiv si metabolismului sunt maturizate pentru digestia si transformarile metabolice ale altor alimente. Diversificarea prea timpurie este insotita la multi sugari de reactii alergice, de incetinirea cresterii in greutate si de tulburari digestive.

In cursul lunii a 4-a, daca nu s-a facut pana acum se va introduce, in functie de sezon si regiune, sucul de zarzavaturi (morcovi) sau fructe (mere, piersici, fructe de padure etc.) in cantitati crescande de 4-12-18 lingurite inainte de masa a 2-a sau a 4-a. Sucurile de morcovi sau de mere sunt foarte bine tolerate si se pot procura in toate lunile anului.

Dupa administrarea de sucuri de fructe multi sugari fac un eritem fesier mai mult sau mai putin persistent (mai ales dupa portocale). Sucul de capsuni produce urticarie la unii copii. Sucurile de cirese, prune, pere, struguri sunt mai laxative.

Alaptarea la san

Nou-nascutii hraniti de la sanul mamei au probleme mai putin numeroase si mai putin severe decat cei hraniti cu lapte prefabricat, deoarece laptele de la san este mult mai usor digerabil, fiind eliberat din stomac de doua ori mai repede. Orice intarziere a golirii stomacului poate agrava refluxul.

Un alt avantaj al alaptarii la san a copilului este ca laptele produs de mama are o aciditate mai scazuta. Astfel, daca bebelusul il absoarbe, acesta ii cauzeaza arsuri mai putin grave. De asemenea, laptele matern este intotdeauna steril; ca urmare, riscul aparitiei unor infectii intestinale la sugar prin consumul acestui lapte este nul.

Alaptarea determina, de asemenea, o dezvoltare normala a maxilarelor si a dintilor. La copiii care sug la san se intalnesc mai rar varsaturi, regurgitatii, colici, sughituri, tulburari de somn, neliniste.

Prin alaptarea la san, are loc o apropiere mai mare de copii. In cazul in care il doare ceva sau este nefericit, copilul devine mult mai repede stresat. Hranirea la san va ajuta sa il calmezi mai repede. Alaptarea te ajuta sa raspunzi la nevoile copilului, si chiar daca nu-l poti calma sau face fericit, este important sa fii acolo pentru a-l linisti.

Substantele eliminate de un copil hranit de la san au un miros mai putin neplacut decat celelalte si exista un pericol mai mic de a pata hainele.


Prima alaptare


Prima alaptare poate fi foarte emotionanta pentru noua mamica. Pentru inceput, aseaza-te intr-un scaun confortabil, cu spatele drept. Adu-ti copilul la san in asa fel incat burtica lui sa fie lipita de burta ta. Fetisoara lui trebuie sa fie in dreptul unui san, piciorusele la celalalt. Poti sa te ajuti de perne ca sa-l aduci la nivelul sanului. Sustine-i spatele si ceafa cu o mana.

Pozitioneaza capul bebelusului in asa fel incat nasul sa-i fie in directia opusa mamelonului, avand capul usor inclinat spre spate. Buza de jos si barbia lui trebuie sa atinga sanul, iar nasul trebuie sa fie liber, permitandu-i sa respire cu usurinta.

Este posibil sa suga mai repede la inceput, dupa care se va relaxa, adoptand un ritm mai lent – stii ca se hraneste corect daca auzi cum inghite. Afla mai multe despre cum poti sti cand primeste sugarul suficient lapte.

Incearca sa alaptezi cel putin 20 de minute – unii copii sug si 40. Daca bebelusul se hraneste bine, se va desprinde singur cand e satul.

Sfaturi pentru evitarea refluxului

In timpul meselor, cat si dupa acestea, trebuie sa mentii copilul intr-o pozitie verticala. Pentru evitarea refluxului, ai de ales din urmatoarele alternative: folosirea unui port-bebe, ridicarea lui la un unghi de cel putin 45 de grade sau adormirea copilului pe pieptul tau in pozitie verticala.

Urmatorul pas este identificarea mancarurilor sau vitaminelor din alimentatia mamei sau a copilului care ar putea sa cauzeze aceasta reactie.

Daca aceste masuri nu functioneaza, ar trebui sa incerci medicamente care reduc acidul produs de stomac, ajutand la micsorarea timpului necesar laptelui sa treaca din stomac in intestin. Aceasta solutie foloseste-o doar in cazuri foarte grave si numai dupa ce alte tratamente au dat gres.

Incurajarea copilului sa se hraneasca

Incearca sa pastrezi procesul de hranire calm si linistit, alaptand intr-o camera linistita si intunecata. Cel mai bine ar fi sa-l alaptezi atunci cand este somnoros.

Copiii care sufera de reflux se trezesc mai des, astfel poti profita pentru a-l alapta mai des. In timpul noptii, tine-l aproape, pastrand contactul pielii si mangaindu-l.

Incearca sa-l hranesti in picioare si sa mergi in timp ce faci asta. Iti poate fi de folos un port-bebe, deoarece il tii intr-o pozitie verticala in timp ce mainile iti sunt libere.

Despre laptele matern

Laptele matern este hrana care se digera cel mai usor de catre sugari. El contine anticorpi si enzime care protejeaza organismul celui mic impotriva unor boli.
Bebelusul alaptat la san este mai trainic legat psiho-emotional de mama decat cel alaptat artificial si se dezvolta mai bine creierul sau.
Mama are involutia uterina mai rapida si este mai protejata impotriva cancerului la san.
Hranirea la san constituie o mare economie de timp, de energie si de bani si presupune un risc scazut la infectiile stomacale ale sugarului.

Sursa:activecenter.ro

Comments

Unelte personale